Palate islamice, mici sate ce par
desprinse din paginile cartilor cu basme, munti, plaje, coasta ce iese
din mare, toate fac din Andaluzia un loc greu de uitat, iar in orase
precum Sevilla si Malaga pofta de viata face din noapte o noua zi, cand
trebuie sa sperati ca veti rezista ritmului impus de petrecareti. Pentru
ca aceasta este in esenta Andaluzia : un loc in care veti descoperi
Spania, unde va puteti plimba, puteti face plaja, va puteti bucura de
minunatele peisaje si de obiectivele turistice, puteti redescoperi
marile nume ale culturii care au inceput de aici.
Clima
foarte placuta, uneori totusi prea calduroasa, kilometri intregi de
plaje aurii, porturile, marea, orasele, raul Guadalquivir (care
traverseaza Andaluzia), muntii Sierra Morena si Sistemas Beticos.
Potentialul turistic al Andaluziei este imens, dar este si folosit
inteligent, iar numarul celor care ajung aici atrasi de plaje, de mici
asezari, de folclor si artizanat creste de la an la an.
Pentru cunoscatori, Andaluzia este locul unde folclorul si traditiile
spaniole s-au pastrat cel mai bine, iar cei interesati de farmecul
flamenco si de luptele cu tauri, respectand toate regulile vechi de
secole, trebuie sa ajunga aici. Dincolo de comercial, de "indulcirea"
pentru profit, de spectacol, in Andaluzia totul se face in stil spaniol :
sincer, fara inhibitii si ezitari, cu pasiunea specifica spatiului
iberic.
Istoria acestor locuri, este una aparte, Andaluzia de astazi este rezultatul unui adevarat creuzet in care s-au
amestecat trei mari culturi - spaniola, araba si iudaica. Dupa ce maurii
au invadat si cucerit Spania in secolul VIII, incepand astfel o lunga
dominatie care a dus la formarea Spaniei asa cum este astazi, mai ales
din punct de vedere cultural, Cordoba a devenit capitala unei mari
puteti. Bogatii nemasurate, cultura, putere militara si comerciala,
toate au facut din Spania o tara puternica si temuta de ceilalti, iar El
Andalus, numele noului regat, era rostit cu respect si admiratie.
Potrivit unei vechi legende islamice, poporul din El Andalus i-ar fi
cerut lui Allah cinci daruri : cerul de un albastru curat, mari pline de
peste, copaci incarcati de fructele de tot felul, femei frumoase si o
carmuire dreapta. Allah le-a daruit primele patru, dar a refuzat sa le
dea si ocarmuirea ceruta, spunandu-le ca toate cinci ar face din
Andaluzia raiul pe pamant. Iar Andaluzia nu este prea departe de
asta.
Turistii sunt atrasi aici in special de regiunile de coasta, perfecte
pentru o vacanta de neuitat, precum Costa de la Luz, Costa del Sol,
Costa Tropical, Costa Almeria, cu plajele si statiunile lor, de la cele
de lux la cele pentru orice buget. Multi prefera insa orasele si satele
din Andaluzia, fiind mai curand in cautarea traditiilor si folclorului, a
acelei Spanii eterne, in buna parte imaginare. Este taramul satelor cu
case albe si curate, strazi pietruite, un ritm al vietii de zi cu zi
lent si linistit, este o Spanie departe de turism si reclame, o Spanie
autentica. Iar minunatele orase ca Sevilia, Cordoba, Cadiz sau Granada il
aduc pe vizitator cu secole in urma, in timpurile dominatiei maure si
ale puterii imperiului spaniol.
Aici este locul unde posteritatea a asezat celebrele Alhambra, Medina, Azahara, Alcazar sau golasii munti Sierra Nevada. O
mulţime de palmieri, de rododendroni, tin loc de refugiu
indragostitilor, ca şi cum tropicul ar trece prin mijlocul oraşului.
Această
junglă bine îngrijită, populată de specii exotice pe care le aduc
navele, aminteşte de prosperitatea unei burghezii formate din negustori
care, în secolul al XIX-lea, făceau negoţ cu fier, textile şi renumitul
vin dulce, cu parfum de ambră, care le seducea pe bătrânele englezoaice.
Dar nu pot să termin acest tur al Andaluziei fără a aminti şi de
atracţiile culinare din această zonă, precum „gazpacho”, o specialitate
locală, de fapt o supă rece făcută din roşii, ardei gras, castravete,
usturoi, ulei de măsline şi vin, care se află în zeci de variante
locale, cu ingrediente ca pepene galben, căpşuni, migdale, struguri,
ardei iute sau bucăţi de şuncă. La mai toate restaurantele de pe coastă
veţi găsi pui de calamares delicioşi, chintesenţa simplităţii culinare,
sau „fritura de pescado”, care include anşoa, creveţi, bucăţi mari de
cod sau „rape”, peştele călugăr, o delicatesă mediteraneană. Dar regina
andaluză este cu siguranţă paella, în zeci de variante, oricum, la bază,
făcută din orez cu arome de şofran, cu diferite specii de peşte şi
crustacee. Să nu uităm de Tapas, care relevă caracterul spaniolilor în
condiţiile în care consumul este invariabil legat de socializare.
Clienţii se mută adesea dintr-un bar în altul, mâncând, bând şi stând de
poveşti, ascultând muzică. Aceste Tapas sunt etalate pe toate
tejghelele din restaurante, şi zecile feluri în care sunt îmbinate, fie
marinate cu anşoa, sardele şi fruncte de mare, ori cu ton uscat, fie cu
jambon afumat de Andaluzia, te îndeamnă să guşti toate. Ca prim fel, în
această zonă, delicioase sunt şi „boqerones”, anşoa şi sardine, servite
pane, sau celebra şuncă Serrano, de fapt un jambon afumat, ori
„mariscos”, un amestec de scoici albe, midii şi caracatiţă, ori sepie şi
zamburinas, un fel de scoici mici, şi caracoles, melci, toate preparate
cu usturoi şi prăjite apoi, o mâncare incredibil de gustoasă. Să mai
adăugăm „albondigas”, chiftele preparate din carne de peşte, înăbuşite
în sos de roşii cu usturoi şi condimente. O altă metodă de a le prepara
sunt frigăruile după metoda kebabului. Şi, bineînţeles, toate servite cu
unul dintre apreciatele vinuri din zonă sau cu sangria.
Aici cu siguranta, nici stelele de pe cer nu vor dori sa plece vreodata. Inima mea este indragostita neconditionat de aceste minunate locuri. Ascultati magia...