august 30, 2011

"Gaura Neagra"


Probabil ca Mass-Media a inceput sa tipe de bucurie atunci cand a fost "alimentata" cu un nou asa-zis eveniment. Nunta lui Cristi Borcea cu aleasa inimii sale a depasit orice stacheta de grobianism. Oriunde dadeam cu telecomanda de pereti, vedeam "dansul ploii" executat de mire in ciuda suporterilor dinamovisti.

Suporteri care pareau o adunatura de "iobagi" ce se uitau cu jind la masa "marelui nobil" al cetatii. Dincolo de tragi-comicul situatiei, Borcea si noua lui sotie pasesc inainte pe un nou drum, vor face din nou "naveta" Bucuresti-Miami, vor lua la rand insulele exotice, actionarul isi va aprinde in continuare linistit trabucul de la buteliile sale, si se va lauda in fata tuturor ca este cel mai "mare dinamovist" in viata!

In urma lui vor ramane sa planga aceiasi fani fanatici, aceia care vor plati sa isi vada favoritii si la bine si la greu, cu transferuri sau fara, iubirea lor ros-alba va ramane la fel de puternica.

Dinamo risca sa ramana doar cu cei doi caini de pe emblema daca va mai tolera megalomania acestui om, care a introdus acest club titrat intr-o mare gaura neagra, si stim ca de acolo nu mai iese nimeni, nici macar lumina.

august 18, 2011

Conflictul Ideologiilor


Un meci ce a avut toate condimentele posibile pentru a fi considerat din alta galaxie s-a terminat la fel ca in ultimele intalniri: patetic!

Desi cei mai mari virtuozi ai balonului au reusit sa ne incante cu o prestatie pe masura, meciul s-a sfarsit apoteotic cu "dirijorul" Realului in rolul negativ principal. Gestul de a il lovi pe "Tito" Vilanova face parte deja dintr-o lista lunga plina de "arogante" pe care Mourinho "conducatorul suprem al sporturilor de contact" il face de cand a venit in Spania cu speranta desarta ca suprematia Barcelonei va fi spulberata.

Acesta a ales calea cea mai birjareasca pentru a distruge aceasta suprematie: mai intai prin atacuri mai mult sau mai putin voalate, ironii ieftine, "armarea" proprilor elevi cu diverse procedee "artistice" ce nu au legatura cu fotbalul, si gestul care a distrus definitiv orice urma de moralitate, daca portughezul o mai detinea, este gestul prin care vroia sa arate ca Messi si Dani Alves "miros" a nespalati.

Desigur ca cei doi "put" de un pur talent o stie toata lumea, probabil ca nici Jose nu mai detine dubii dupa acest meci, dar nu vi se pare cunoscut acest gest de mahala? nu degeaba "specialul" este prieten bun cu un alt mare "special" al impresariatului romanesc Giovanni Becali, un veritabil detinator de "flegme" si gesturi de proasta crestere cu predilectie la adresa jurnalistilor Grigorie Cartianu si "Manolo" Terzian.

Cine se aseamana, se aduna, nu degeaba suntem plini de proverbe cand e vorba de firea umana. Purtarea celor de la Madrid are si circumstante atenunante, cand prinzi Barcelona in cel mai slab moment posibil si nu reusesti sa o bati, frustrarea atinge cote paroxistice, daca nu acum, atunci cand? in luna noiembrie cand catalanii sunt in deplinatatea fortelor si a formei fizice?

Pe de alta parte e de plans situatia paradoxala la care a ajuns un club ca Real Madrid, plin de merite sportive dar ramas cu o gaura neagra imensa dupa pierderea "galacticilor" Zidane & Co. care a ajuns sa "cerseasca" castigarea trofeelor prin orice mijloc posibil, luand la carma sa un om lipsit de scrupule si care isi prezinta fiecare realizare doar in interes personal.

Diferenta dintre antrenorii celor doua mari rivale este filosofia si caracterul acestora, daca Pep va ramane in istorie ca un ideolog al filosofiei clubului sau, Jose va ramane doar un simplu "vanator" de trofee la echipele unde a activat. Spiritul de a apartine unei comunitati, unei stari de spirit ii este necunoscuta lui Mourinho care va pleca candva de la Madrid fara urme de regret, asta va trebui sa inteleaga fanii acestui club, fara a avea sentimente pornite din adancul inimii pentru respectiva echipa, un antrenor nu va putea castiga dragostea si respectul suporterilor niciodata. Doar prin bani si prin legatura unui contract nu inseamna ca faci parte deja din istorie, acest loc, trebuie sa il castigi, de cele mai multe ori cu pretul de a fi umil si muncitor, etape peste care antrenorul portughez sare cu nonsalanta.

august 13, 2011

"Puzzle" mortal


Cel mai mediatizat transfer al ultimilor ani, revenirea "fiului risipitor" Cesc Fabregas pe Camp Nou s-a produs in sfarsit astazi.

Mutarea ce era asteptata cu sufletul la gura de intreaga suflare blaugrana a avut loc dupa 3 ani plini cu episoade care pareau sa faca parte dintr-un serial interminabil. Serial cu accente melodramatice inspirate din telenovelele sud-americane. Fabregas isi vede visul cu ochii, revenirea in marea familie catalana, de unde nimeni nu mai credea posibil un "come back".

Anuntul oficial va fi facut de abia luni, pentru a nu "agita apele" inainte de primul meci important al sezonului pentru Barcelona, prima mansa a Supercupei Spaniei cu marele dusman de moarte din Madrid.

Desigur despre acest caz a curs rauri de cerneala, aceasta mutare nu mai mira pe nimeni, a fost un film plin de rasturnari spectaculoase de situatie, care te-a tinut mereu in suspans dar care spre final a devenit previzilbil si plictisitor pentru oricine.

Cesc nu a venit la Barcelona ca titular batut in cuie, dar nici rezerva de lux. Pentru privitorii ghiftuiti de bere ai ligii lu' Mitica care nu sunt pusi la curent decat cu miscarile "manageriale" ale patronilor mediocri, acest lucru ar parea ciudat. Obisnuinta majoritatii microbistilor romani care vad doar 11 jucatori batuti in cuie si restul de umplutura, ar cataloga acest transfer ca unul neinspirat din partea unui jucator ce a fost multi ani de zile stimat si respectat la Arsenal Londra.

Barca este un mecanism care are nevoie mereu de piese inedite, inainte de al condamna pe Fabregas cu lustruirea bancii de rezerve, trebuie sa intrebam un om acolo cu o gandire de metronom: Pep Guardiola. Care a amintit inca de la debutul sau de "piesa" lipsa, de care avea nevoie pentru a completa acest "puzzle" mortal de pase.

Aceasta "piesa" a venit cam tarziu ce-i drept, dar niciodata nu este, mai ales cand exista o dorinta enorma din partea ambelor parti pentru a se completa reciproc.

august 11, 2011

"Succesul" in Romania

Succesul in Romania, depinde de un singur lucru, daca sti sa il faci bine, reusita este garantata


august 10, 2011

"Socios" de Romania


Oare cand parerile suporterilor romani vor conta cu adevarat in vietile echipelor favorite?

Desigur, atata timp cat fotbalul romanesc esto doar "creditat" si nu investit, nu o sa vedem asta niciodata. Cel care "baga" bani, are drepturi depline asupra jucariei sale, va suna cunoscut acest principiu?

Se aplica cu succes in liga noastra mioritica unde fanii romani sunt doar pe post de "figuranti" pe stadioanele din Romania. Atata timp cat sunt cuminti, aplauda echipa favorita, canta si nu cer de mancare, este totul perfect pentru "creditorii" acestui fotbal.

Problemele apar atunci cand acesti fani isi mai striga si ei nemultumirile, cand dorintele lor nici macar nu sunt auzite. Atunci cand acestia platesc un bilet sau abonament au dreptul macar intr-un mod civilizat sa isi exprime indignarea fata de managementul defectuos al conducerii clubului respectiv.

Dar la noi ca la nimeni, probabil ca daca vei vorbi vreodata cu Becali, Borcea sau Copos desprea notiunea de "socios" te va intreba daca este un nou tip de branza, dans sau afacere, nicidecum de dorinta fanilor de a participa activ in viata echipelor mult iubite.

Doar la Petrolul Ploiesit am vazut o asemenea initiativa, destul de timida ce-i drept, dar poate fi un inceput. Cand vor intelege acesti patroni ca doar fanii cunosc cel mai bine ce are nevoie clubul lor si nu altcineva atunci fotbalul romanesc va renaste.

Atunci cand echipele din Romania vor prelua la nivel de suporteri modelele "socios" ale Benficai macar, ca sa nu mai vorbim de cei doi granzi Barcelona si Real, atunci cu siguranta liga lu' Mitica va intra pe un fagas normal, cu relatii normale intre fani si conducere.

august 08, 2011

Batrana Doamna


Vom mai boci multa vreme dupa Messi si ai lui? Probabil ca vor trece si aceste preliminarii fara a se intampla ceva notoriu si noi tot cu lacrimi in ochi vom fi. Ne plangem de fapt trecutul, suntem ca o femeie trecuta de prima tinerete, plina de riduri care privindu-se in oglinda nu-i vine a crede ca nu mai atrage pe nimeni.

Incercam sa strigam disperati si sa readucem aminte lumii ca insusi zeul Maradona, candva ne-ar fi platit el insusi poate pentru un meci cu nationala noastra.

Desigur referirea e strict legata de generatia de aur, generatie care ajunsese sa ocupe locul 3 in clasamentul FIFA in anul de gratie 1997. Acum totul ni se pare ca face parte dintr-un trecut indepartat, vremuri de poveste, cu feti-frumosi ce cresteau intr-un an cat altii in 10.

Acum nimeni nu ne mai baga in seama, am ajuns adversar de lux doar pentru inginerii de la San Marino, doar aceia isi mai amintesc ce femeie cocheta era echipa Romaniei odata. Am ajuns sa traim din amintiri si asta fix din vina noastra. Suntem condamnati sa traim vesnic in trecut si sa credem orbeste ca asta ne ajuta si in prezent.

Am ajuns sa "investim" doar in fotbalisti straini de o calitate indoielnica, interesati doar de la ce banca isi pot ridica salariul cu destule zerouri in coada si de tineri "zburdalnici" ce dau fuga in discoteca, plictisiti de povestile "batranei"nationale, care motaie linistita pe scaun, visand la vremurile cand era o doamna de lux in inalta societate.

august 07, 2011

Viata noastra este un mare "Why"



Nu vom afla niciodata daca omul, insusi fiinta umana superior-rationala, isi va descoperi vreodata asa zisul "rost". Mereu ne intrebam, ce facem? de ce facem? si mai ales oare de ce e bine sa procedam asa?
Desigur nu vreau sa raspund la niste intrebari existentialiste pe care nici marii intelepti ai acestei omeniri nu au reusit inca sa raspunda. Ma aflu intr-un moment de cumpana, sunt clipele alea in care te bantuie o serie de intrebari mai ceva ca "Fantoma de la opera".
Unul din cei mai buni prieteni ai mei a murit cu aceste intrebari in coltul buzelor, mereu stateam la suete filosofice,si incercam macar sa gasim un raspuns dat de altii, de fiecare data, parca, ne intorceam de unde am plecat.
Era genul rebel, care cateodata nu-i pasa deloc de existanta sa, traia intre vis si realitate, ma intreba mereu...."Mihai, tu sti oare de ce ne luptam noi, aici pe pamant? si de ce trebuie sa o facem?"
Deseori ii raspundeam cu lehamite sau cu o miscare voluntara din umar. Ii admir pe oamenii care se framanta pentru niste ganduri, cu totul diferite, decat a mulor oameni obisnuiti, si chiar a parintilor nostri sau al oricarei rude. De cate ori nu ati auzit din gura celor care v-au dat viata, intrebarile astea gen: "Ce mancam azi?"; "Cum o sa fie azi la servici?" etc.
Fara a minimaliza importanta intrebarilor cotidiene, totusi toti acesti oameni nu se intreaba, de ce trebuie sa faca toate astea? care ar fi scopul final, al tutoror acestor fapte?
Sunt totusi o serie de oameni si chiar in familia voastra, ii gasiti, care va vor raspunde foarte simplu, la toate acestea, fara sa isi bata capul cu ele. Pentru ca asa trebuie, ca asa ne cere societatea, ar spune ei....si eu atunci m-as transforma intr-un veritabil copil "why" dar de ce trebuie? Ca sa murim intr-o zi si iarasi intervine "why-ul".
Nici macar nu stim de ce ne indreptam intr-o directie in viata, pentru ca ne place, automat ar veni raspunsul, dar why? Si tot asa cu intrebarile pana ajung la mama "why-urilor".

Modelul Medias

De obicei nu ma impresioneaza nimic ce are legatura cu fotbalul romanesc, sau ma rog mai bine zis nu mai ma impresioneaza nimic de mult, sa aud nu stiu ce echipe si pe cati patroni, laudanduse mereu, ca ei fac, dreg, ca vor juca an de an ca Barcelona, si ca vor incerca, mai bine zis sa copieze modelul catalan de succes.
Si mereu vedem cum se dau aceleasi rateuri ca intr-un film cu prosti. Desigur aceste rateuri se dau, pentru ca de fapt, ati ghicit, nu exista nici un proiect in acest sens, doar multa vorbarie. Ca o paranteza singura echipa de fotbal din Europa ce poate emite pretentii in fata Barcei este in momentul de fata Borussia Dormund, campioana Germaniei face un joc sclipitor, "manzii" lui Klopp distrug cam tot ce inseamna fotbal nemtesc la momentul actual cu un joc de pase aproape la fel de ametitor ca al lui Messi & Co. La toate astea mai adaugi un proiect pe teremn lung, cu investii in propria academie de fotbal, plus vechea tactica germana de razboi "Blizkrig" si arta e gata sa explodeze.

Revenind la subiectul meu de azi, din toate echipele romanesti fericite, ca au mai facut un pas in fata, desi, acest pas, ar trebui sa fie unul normal, doar Gaz Metan Medias m-a impresionat, aflata la debutul in cupele europene, echipa meritosului Pustai, a reusit sa produca marea surpriza si sa invinga un adversar cu mult mai puternic, desi vaduvita de aportul celor mai buni jucatori din sezonul trecut vanduti de Mainz pe bani greu, echipa germana, a dominat categoric cele doua intalniri, dar Gazul a rezistat foarte bine, dovedind multa daruire si o unitate de grup, care intr-adevar seamana cu cea a Barcelonei
Plesca & Co au fost singurii care pana acum demonstreaza ca sunt o familie de caractere si ca pot fi un grup foarte unit, o nuca greu de spart chiar si pentru celebra tenacitate germana. Intr-adevar Gazul nu a jucat "tiqui-taka" nu si-a subordonat adversarul, asa cum viseaza unii ciobani, sa creeze doar cu vorba din echipele lor, dar au demonstrat ca se pot apropia de echipa catalana, macar prin forta grupului si prin omogenitate. Jos Palaria!!!

P.S: Razvan Plesca, un portar extraordinar si un om incredibil de modest chiar si dupa ce a adus practic calificarea la Medias, un exemplu de om care nu se da batut niciodata, care lupta pentru a ajunge undeva, desi a fost atatia ani pe banca de rezerve, iata ca la 27 de ani, soarta ii surade si ii poate aduce si o selectie merituorie in echipa nationala. Iata domnilor, ca se poate si prin fapte, nu numai vorbe, exista un om, care trebuie sa urmareasca cu atentie aceasta poveste! Dar cred ca tot cu morile de vant, ne vom lupta.

Un radio pentru sufletul tau. Radio Smile.


In sfarsit, asteptarea a luat sfarsit, Radio Smile tocmai a vazut lumina zilei, v-am pregatit multe surprize asa cum am promis, piese ale copilariei voastre, hituri actuale si nu in ultimul rand, piese de teatru difuzate in premiera la Radio Smile. Zilele astea voi difuza doar de "proba" pentru a face ultimele reglaje masinariei.
Va astept si pe pagina serverului nostru cu orice fel de mesaje si pareri, acum pe ultima suta de metri: http://radiosmile.listen2myradio.com/
In viitor am de gand sa vin si cu alte surprize, dar voi pastra suspansul pentru mai tarziu.

august 03, 2011

Un strigat de ajutor!




informatiile pe care le primim prin intermediul mass-media sunt adesea deformate, durerea nu prea pare durere, bucuria, pare o stare de normalitate, desigur totul face parte dintr-o iluzie, care, absolut normal, ne place sa o gustam din plin, ne complacem in situatia omului care vede ca se poate si mai rau decat in ograda proprie.
Am ascultat, aseara, recunosc, mai mult fortat de imprejurari, cum in fata televiziunii, un grup de pensionari, tristi si deprimati, un veritabil tablou bacovian, asteptau linistiti sa se faca ascultati de cineva din institutie. La auzul cuvantului "jurnalist", au sarit, care mai de care, sa isi spuna necazurile. Am fost intotdeauna un bun ascultator, te frapeaza, insa, durerea, de care te lovesti, si o vezi bine in ochii oamenilor, realitatea care te izbeste si nu te intreaba de sanatate. Oameni care apeleaza la presa, ca la o ultima solutie, pentru a se face auziti, intr-o tara unde politicenii au dopuri in urechi si le scot doar din 4 in 4 ani.
Un tablou foarte trist dar adevarat, doar ascultandu-i, fata lor se lumineaza de un rictus grav si se simt mai bine, in speranta ca, problemele lor fiind auzite, pot fi si rezolvate, mi-as dori sa fie asa, eu nu am facut decat sa transmit mesajul lor ca pe un ultim strigat de ajutor, al unor oameni ce isi mai pun sperantele doar in Cel de sus. Oameni care ti-ar oferi din putinul lor, doar ca sa-i ajuti cu ceva, persoane care chiar trebuie sa plateasca soarele, pentru a il vedea si maine rasarind.

august 02, 2011

Inca putin.....

Desigur, nu am reusit inca, din pacate sa finalizez proiectul inceput cu postul de radio, dar sunt pe drumul cel bun, nu mai vreau sa dau un termen anume, dar in curand ii voi taia panglica. Am primit destul de multe recenzii bune cu privire la proiect, recunosc, ca nu prea ma asteptam, si tocmai asta ma motiveaza enorm sa termin in timp cat mai util, pentru a nu insela asteptarile multor oameni de bine.
Nu voi intra in detalii tehnice, cert este ca voi face sa fie ascultat, la o calitate demna de lauda. Oricand astept sugestii din partea voastra, mai ales acum cand lucrez la grila de programe, toate dorintele voastre conteaza, pe mail, Facebook sau Tagged astept orice fel de pareri, opinii sau sugestii legate de ce vreti sa ascultati.
In ultima vreme nu prea am mai avut timp de nimic, desi mi s-au intamplat o multime de lucruri frumoase. Dar despre toate astea, voi reveni cu o alta ocazie.

iulie 15, 2011

Schimbareee!


Daaa doresc o schimbare si la propriu dar si la figurat, cred ca o voi obtine in curand, am fost foarte mult timp ocupat cu un proiect asa ca, imi pot cere linistit iertare celor ce ma asteptau, macar cu cate un gand insirat si scapat din lanturile sclaviei mintii mele.
Am terminat si facultatea, as fi ipocrit sa spun, ca am sarit de bucurie, dar nici nu mi-am ascuns vreo lacrima, pe sub gene, asta nu, ca nu as fi sensibil, dar cu prietenii adevarati ramasi dupa inceheierea acestui proces, stiu, cu siguranta, ca ii voi avea alaturi toata viata.
Voi pregati pentru voi niste surprize, asa ca asteptarile voastre nu vor fi inselate.

mai 21, 2011

In comuniune cu Creatorul

Cu siguranta ca Dumnezeu exista si se afla langa noi tot timpul, fie ca rigiditatea sufletului ne permite sau nu sa credem. El exista in fiecare strop de ploaie cazut in palma ta, se afla tot timpul in comuniune cu spiritul tau si se gandeste la binefacerea ta, indiferent de modul tau de gandire.
Nu credeam ca o furtuna in parc poate aduce ceva in plus, decat clasica melancolie, dar intrand in Bisericuta de Lemn din parcul I.O.R am simtit o stare de automultumire, ce imi e ca sunt teoretic singur....ce imi e ca am o multime de probleme, toate se vor rezolva la un moment dat, am o incredere fantastica in mine de la o vreme incoace. Am inceput sa gasesc motive sa ma bucur din orice...stiu cui trebuie sa-i multumesc.
Nu trebuie sa ma las doborat de tristete, am descoperit ca nu am motive cu adevarat, toate astea chiar sunt trecatoare si trebuie sa incep sa ma bucur din ce in ce mai mult de lucrurile frumoase din viata mea: familia mea minunata, prietenii mei adevarati care nu m-au lasat la greu vreodata, tuturor acelora care imi doresc binele si mai ales acelora care nu imi doresc, pentru ca ma face sa ma simt un minunat.
Ce conteaza ca nu esti iubit de vreo femeie...pentru ca acolo sus cineva te va iubi mereu!
Cineva m-a convins si mi-a rupt sufletul....

aprilie 27, 2011

Mi-e dor...










Ma gandeam ca asta e de abia inceputul invaziei grijilor mele, vor navali ca niste migratori barbari si nu se vor opri pana nu vor dobori edificiul vietii mele. Copilaria, acel paradis pierdut de orice "Adam si Eva" muritor, nu avea cum sa ma ocoleasca si pe mine...oare unde imi sunt dulcile vacante la bunici?....pe un picior de plai, pe o gura de rai....tocmai vazusem niste poze personale din acea perioada, din pacate nu sunt de o calitate buna, pentru a le putea posta aici dar am cateva cu peisajele, fauna si flora acestor meleaguri., insa pentru inceput vreau sa desenez in cuvinte, emotiile, peisajul minunat si o buna parte din parfumul acelor zile caniculare de vara.
Satul bunicilor mei asezat chiar in inima Baraganului, acolo unde eternitatea are locul ei asigurat, desi si aici tehnologia moderna a inceput sa isi faca de cap, va avea intotdeauna pentru mine un aer special...nu pot uita "lunca" cea verde cu mici delurete ce alunecau lin si te indemnau spre visare, santurile sapate din vremea celui de al doilea razboi mondial, peste care pasteau linistite bovinele...troita alba cu inscris latin ce ma fascinat mereu, infipta chiar in mijlocul pasunii si despre care batranii satului spuneau povesti care mai de care mai infricosatoare, pierdute undeva in negura istoriei, istorisiri cu si despre soldati morti, transformati in moroi, ce te faceau noaptea la auzul ceasului cu cuc, ce batea ora fixa sa te cutremuri si sa ridici patura peste cap de frica.

Nu pot uita pasarile bunicii, de care imi facea mare placere sa am grija, cand bunii erau plecati, mustele ce zornaiau lenese la soare in spatele casei, acolo unde faceau "echipa" cu Coliba Unchiului Tom sau Tartarin din Tarascon, cartile copilariei mele. Acolo aveam o bancuta facuta de bunicul, cand ma asezam stiam ca parasesc de bunavoie aceasta lume si intru in cea a muschetarilor, a fetilor-frumosi, a sclavilor negri...stiam ca totul era un vis devenit realitate, meditam cu ochii mintii la acele lumi de basm, privit cu duiosie de Roibu, calutul nostru drag cu coama mandra de print venetian.

Painea calda iesita din cuptorul de pamant al bunicii...stelele si libelulele ce pareau unite pe cerul senin al noptii, atunci cand mancarea sforia linistita sub focul facut din coceni de porumb sau lemne, mirosul mancarii aparte si nerabdarea care imi gadila narile si imi facea ca timpul petrecut cu mingea mea din cauciuc sa para o vesnicie. Vecinele care ma deochiau des si care imi aduceau bunatati facute in casa...doar eram rasfatatul lor!

Capita de fan ce parea ca nu se termina niciodata, sau hambarul plin cu bunatati pentru animalele din ograda, bicicletele dragi ale bunicului, toate astea au insemnat un paradis candva...pierdut din pacate pe vecie....
Bicla cea rosie cu care ma plimbam prin sat, zace undeva mancata de rugina vremurilor, animalutele din curte, ma privesc ca pe un strain...pana si bunica nu mai ma vede cu acea duiosie caracteristica...acum "pusiorul" a crescut mare, asteapta cu totii invitatie de nunta din partea mea...televiziunea prin satelit e o prezenta deja banala, bunicii folosesc mobilele...pana si verisorul meu cel mic, foloseste DVD-playerul cu o usurinta dezarmanta...nu mai e nimic din ce a fost...farmecul a disparut, din an in paste mai trec pe acolo...simt ca nu mai ma regasesc deloc in aceasta noua lume "violata" de globalizare. Mi-e dor....

aprilie 24, 2011

Hristos a Inviat!

Ca de obicei in preajma unor sarbatori importante pentru crestinatate, primesc sute de mesaje, care nu fac altceva decat sa imi blocheze telefonul nitel. Nu ma supar, chiar ma flateaza acest lucru, va ganditi la mine, desi "serviciul de redirectionare" a mesajelor este folosit mai ceva ca massurile de pe messenger. Nu ascund faptul ca il folosesc si eu, de altfel, mi-ar lua foarte mult timp, sa scriu tuturor in parte cate ceva.
Desi mesajele in sine nu prea mai au valoarea sentimentala de altdata, acuma la moda sunt celebrele "poeme" cu iepurasul si Hristos de parca, au vreo legatura unul cu altul, am ajuns sa combinam cultura religiei noastre cu traditiile altor tari si nu prea vad bine aceasta treaba.
Imi plac mesajele simple, decat niste "poeme" redirectionate. De altfel nu inteleg un lucru...noi mancam miel (stiu cei de la protectia animalelor, ma vor face un "canibal" fara pic de suflet), il vedem pe saracul iepuras ca pe un "Mos Craciun" cu blana si pe Iisus in rol secundar, pe cuvant ca nu inteleg aceste chestii. Sarbatoarea in sine a trecut in spatele cortinei si asta chiar nu e in regula.
Inca primesc mesaje si tot vor veni pe parcursul acestei zile, vreau sa va multumesc din suflet si sper sa apuc sa va raspund la toti. Paste fericit!

aprilie 20, 2011

Sperante!

Este deprimant, sa vezi mereu cupluri care intra in magazin si sa iti dai seama inca de la intrare, ca nu par sa aiba nimic in comun, desigur, poate fi o aparenta, insa de multe ori vad ca nu exista nici macar o potrivire fizica intre ei. De cele mai multe ori vad, barbati chei cu o burta mult mai mare ca a mea, la brat cu vreo femeie frumoasa, atentie! nu sunt niste "cocalari", sau mai vad cate unul mai pitic ca mine de mana cu una mult mai bine dezvolatata ca el, nu vad deloc logica...Astea ar fi lucrurile care ma deprima la serviciu cel mai mult...ca incerc de multe ori sa analizez cauzele esecurilor mele...ce fac ei si eu nu fac?! Ce vorbesc ei?! si eu nu vorbesc?, desigur nu toti au bani sau diversi factori atragatori pentru acele femei, sa nu ne amagim, si totusi unde se rupe lantul? in fine poate o sa gasesc candva acest raspuns.

Lasand la o parte toate aceste frustrari, sunt extrem de fericit pentru surioara mea Pinkye, va avea un bebe, asta e chiar ultima veste buna pe care o aud in ultima vreme....si totusi bate vant de schimbare...in bine chiar...se apropie Pastele, si speranta mea lumineaza parca mai puternic decat in mod obisnuit, sa fi primit eu niste semnale si sa nu le inteleg inca? poate ca asa e, cert este ca ma simt mai bine ca niciodata!

aprilie 15, 2011

Life Is Beautiful

E minunat sa constientizezi faptul ca esti un bun sfetnic, sa observi ca in mare parte sfaturile tale chiar dau roade, iti da un sentiment minunat atunci cand poti fi de ajutor cuiva, intrebarea este de ce la tine nu dau nici un rezultat? dar asta e o alta poveste, in cel mai bun caz, il trecem la paradoxuri. Viata e o comedie, de multe ori "low-buget", culmea e ca asta e "condimentul" care ne face sa spunem ca totusi "viata e frumoasa".
Zi de zi ne mai descoperim ceva ascuns in noi, fireste daca ai umor, toate problemele par ca un fulg de nea si o sa-i multumesc mereu lui Dumnezeu pentru acest simt, chiar si in fata unei "amenzi" RATB, e bine sa faci putina caterinca, sa mai ai un fata si un reprezentat "nemancat" al guvernarii Boc, un 335 dornic de circ si show-ul este asigurat. Asa cum am declarat si azi sunt un fel de martir al oropsitilor prinsi cu biletu' necompostat, prefer sa-il denumesc "tinut pentru zile negre" dar chiar asa, bilet original si nu prea "dezviriginat" de nici un compostor.
Cand mi-a cerut sa ma legitimez, m-am uitat nervos spre fata lui, brusc am avut o revelatie si m-am luminat, era un accident genetic, creeat probabil din "amintirile" toxice ale Cernobalului, o sapca de nazist pe cap, o figura de frustrat ce inca locuieste cu "mami" intr-o garsoniera, urmat de o pereche de ochi aflati intr-un scandalos" divort", si despre care sunt sigur ca erau la mare concurenta cu cel dintre Moni si Iri, toate acestea mi-au provocat un hohot de ras aproape isteric, tinandu-mi trena colegii mei: Americanu' si Nicoleta, mi-am dat seama si i-am zis extrem de clar ca aceea presupusa amenda, care vroia s mi-o dea, nu va fi platita niciodata, decat in cel mai rau caz de cel din buletin, presupus de "Accidentul genetic" ca nu fiind persoana mea.
Tot autobuzul a avut o zi superba, tavalindu-se de ras, l-am facut de cacao, toti trei l-am mitraliat cu o serie de epitete si glume cat mai colorate, tot drumul, pana cand "divortul" dintre ochii sai s-a pronuntat si el a coborat linistit, o lectie de tiqi-taka predata puterii condusa de tandemul Boc-Basescu si asa zisilor "subalterni" RATB.
Iata de ce cateodata simt ca dragostea este inutila pentru mine, cand poti gasi atatea momente frumoase si picante si mai stiu un lucru, ca aproape intotdeauna sfaturile mele vor avea efect asupra prietenilor mei si asta ma face sa fiu cel mai fericit cu putinta.

aprilie 13, 2011

Regrete

Cred ca este cea mai minunata ura, aceea pe care o simti pentru simplul fapt ca iubesti pe cineva si nu poti scapa de respectiva persoana, din pacate nu am cum sa urasc pe nimeni, motivele sunt lesne de inteles, va las sa ascultati melodia si sa visati!

"Deja-vu"

Desi sunt putin adormit, imi dau seama si de ce, am zis ca nu e bine lenevind, astepand o noua zi de munca, si sa scriu cateva impresii din perioada asta super aglomerata din viata mea.
Ma deranjeaza in continuare multe chestii, nu voi deschide din nou "pomelnicul" ca nu are sens, nici pe la facultate nu mai imi vine sa dau, am o stare de nepasare totala, in loc sa aud ceva noutati, aud intrebari de gradinita: "cand se da licenta????", "da cate intrebari vor fi???", "da cum se fac temele alea?", ma rog, macar de erau adresate pe rand, da erau implicate intr-un haos total, categoric ca nici nu avea rost sa fiu usa de biserica, pentru ca vroiam sa aud si eu ceva si trebuia sa tip si mai tare, va dati seama ce "salata" a iesit, ca tot imi era dor de liceu, nu stiam ca facem si "dirigentie", poate ca de cand n-am mai venit eu, s-a mai modificat orarul.
Intelegeam daca intreba cineva ce venea din an in paste pe la scoala, dar aceiasi copilasi care vin zilnic pun intrebari, multe din ele cu raspuns, evident pe site-ul facultatii. Si atunci unde e logica?? Nici nu prea mai are rost sa vin, traiesc intr-un "deja-vu" total cand vin prin universitate, mereu aceleasi lucruri care se repeta, aceleasi voci fara inspiratie, aceiasi profesori care invart aceeasi morisca de lectii, care folosesc aceleasi cuvinte, schimband doar ordinea dintre ele...eh...daia am platit o multime de bani, ca sa fac cu totul altceva cand termin studiile...si acum imi dau seama ca totul a fost in zadar, muhamuhaaa, ma intreb oare cine m-a indrumat aici? greu de spus, mai degraba factorii financiari.
Nici macar vremea nu te ajuta, sa te imbie sa mergi cu spor, da ce mai poate fi spus? am tot rasfoit toate ziarele, zilele astea, le citeam absent cu gandul departe, intre existenta confirmata a extraterestrilor de catre FBI si "sechestrul pus pe Marina Dina, de catre iubitul sau, cele doua asa zise stiri pe care le-am retinut, voi ce ati fi ales? corect nici una, cateodata simt si eu nevoia sa ma "prostesc" pe bune si nu doar in aparenta, iata de ce consider acest articol un mic pamflet si trebuie tratat ca atare.

aprilie 10, 2011

Timpul, acest "hot" cu care "m-am certat"!


Intr-adevar, timpul extrem de limitat nu mi-a mai permis sa mai scriu ce se intampla cu mine. Cred ca intr-un fel e bine sa te ingropi in munca, uiti de multe lucruri rele care in alte moduri iti mancau gandurile, dar asa, nici macar nu iti amintesti ca au existat vreodata. Parca traiesc o noua existenta, total diferita, ajung la ore tarzii, cateodata ma enervez pe "ora de stingere comunista" a RATB-ului, da ce mai conteaza? cand simti ca faci ceva si te simti apreciat de toata lumea, nu ca nu m-as fi simtit apreciat de multa lume, dar problema era, cat de mult ma apreciez eu pe mine? iata ca mi-a crescut cota cu mult mai mult decat ma asteptam.
Cu noi colegi deja simt ca ma cunosc de o viata, cu unii mai ales, catedoata ma gandesc si eu de unde imi vine energia asta, ca dupa vreo 12 ore de lucru, inca am puterea sa zambesc si sa glumesc, dar asa e, unele lucruri nu se vor schimba niciodata, asta e felul meu de a fi, menit sa faca si cele mai intunecate chipuri sa radieze de fericire, asta imi da un sentiment de implinire, desi daca stau bine sa ma gandesc nici macar 5 % nu m-am descoperit p mine cu adevarat.
Am ajuns deja sa depanam amintiri din copilarie si sa fim noi deja "sufletul petrecerii", cat despre facultatate, ce mai poate fi de spus? nu am mai ajuns pe acolo, intr-un fel pentru unele persoane chiar imi pare rau ca nu am mai venit, dar oricum nu am pierdut ceva ce putea sa faca existenta mea sa atarne de aceea informatie. Unii probabil ca se simteau eclipsati de prezenta mea si acum se bucura ca se pot simti si ei in largul lor, intotdeauna te vor dezamagi oamenii, cat despre scuze, nu le vei auzi niciodata, pentru simplul fapt ca nu ai insemnat nimic, niciodata pentru ei.
Sa nu credeti ca am vrut sa fac un final apoteotic, ci sa subliniez lucrurile pozitive de la servici, dar din pacate, m-am enervat oleaca, numai bine va doresc si va promit ca nu voi disparea complet din "peisaj".

martie 26, 2011

Incertitudine


Din pacate si aseara am ajuns prea tarziu acasa, fara sa vreau, am neglijat din nou pe toata lumea, m-am apucat de o treaba destul de "dubioasa", nu prea are rost sa spun acuma ce anume, poate la momentul potrivit, ideea e ca ma lupt cu incertitudinea, dusmanul meu de moarte, m-am lovit de niste probleme noi, cu care, de abia, am facut "cunostiinta". M-am simtit inchis si neajutorat in aceasta saptamana, totusi, culmea, perspectivele sunt bune, banii o sa vina, sa spunem una din problemele existentialiste bifate, mai ramane dragostea, totusi hai sa nu zic hop pana nu sar gardul. Responsabilitatatile incep sa ma tina strans de mana, totusi nu vreau sa par prea radical, inceputul e mai dificil, ca oricare altul de altfel. Sper sa nu ma uitati, timpul meu va fi limitat drastic de acum incolo, si ca sa stiti ca am ramas acelasi Mitza, va arat un videoclip ce face furori pe internet in aceste zile, numai bine va doresc!

martie 18, 2011

Aloo, domnu' cand ai de gand sa te indragostesti?! (jurnal)


Revin pe aici cu cateva vorbe, nu s-a intamplat ceva in mod deosebit, asa cum de obicei imi fac aparitia pe blog, nu vin niciodata ca sa banalizez cu filmulete "unvelible" si nici sa fac politica, exceptiile confirma regula. Sunt de altfel doua chestiuni comode oricarui cititor. De ce sa ma fac simplu? inca de cand eram un junior si imi scriam jurnalul, visam la o noua limba scrisa si conceputa de mine. Desigur in primul rand principalul motiv era unul practic, nedesconspirarea cuvintelor desuete din memorii si intelegerea lor sa apartina doar autorului.
In practica, inventarea unei noi limbi nu este o simpla "reteta", adaugi niste ingrediente, multa dragoste si dupa 5 minute lasate sa fiarba in suc propriu, iese la lumina capodopera. Ar fi incalificabil de simplu, desi dupa atatia ani, daca deschid jurnalul, sunt intampinat de o ceata densa, cuvintele imi suna vagi, ideile vin greu, zici ca e un scenariu scris la o cafea, in joaca.
Mi-am dat seama ca am atins primul scop, adnotarile imi sunt si mie indescifrabile, mai degraba acum trebuie sa i-au lupa din dotare si sa ma transform intr-un "Champollion" modern, expert in traducerile "hieroglifelor" scrise de vechiul meu stilou negru, pierdut astazi, undeva prin negura sertarelor biroului. Mi-am dat seama atunci ca totul se rezuma la niste copilarii fara fond. Debitam banalitatii si aberatii cu carul, in plus eram si indragostit, lucruri care aparent par amorfe, dar unite la un loc, fac loc unei aure speciale la care nici nu visau vreodata.

Probabil in mandria lor acum se cred niste sticle vechi de vin pline de noblete si har, care prin simpla deschidere a dopului, produc impresii de tot soiul. Iarasi fac ce fac si complexitatea ideilor imi tin companie, asta sunt eu,bun de "Dilema Veche" vesnic iubitor de cuvinte, sorbite cu calm si multa placere la lumina veiozei mele.
Totusi nu imi dau seama de ceva... sunt cu lectura la un capitol aparte, imprejurarile prin care am cunoscut-o pe Ea, din creatia acelor idei nu iese la iveala palpabilitatea sentimentelor, cu alte cuvinte nici macar pe mine nu ma face sa tresalt de emotie cand citesc acele fraze, dar pe altul care nu a participat de nici un fel la actiunea acelor timpuri. Am fost prea simplu, nu am dat nici un fel de culoare sentimentelor pe care le-am purtat atatia ani pentru aceea Persoana. Cred ca toate lucrurile consemnate in jurnal erau invaluite cu o doza de naivitate, necesara de altfel varstei aceleia. Desi daca stau bine sa ma gandesc, nu aveam de unde sti cum vor decurge lucrurile, cine ar fi stiut ca atunci ar fi fost singura situatie in care eu si dragostea vom fi prieteni, legatura speciala dintre noi s-a rupt atunci cand mi-am dat seama ca aberatiile de tanar indragostit nu imi vor fi de folos decat la inchis usi in nas, De atunci i-am pus capat jurnalului, intrasem in lumea viselor, a iluziilor desarte, o pierdusem pe Ea definitiv...de ce oare? cred ca nici o intoarcere propriu-zisa in timp a subsemnatului nu poate elucida adevarul.

Deseori credeam ca monopolizez realitatea, ca pot jongla cu ea, asa cum imi doreste inima. Tot atunci credeam ca iubirea in sine e ceva ce il poti gasi la orice "magazin" de vise, Timpul a trecut memoriile s-au incheiat, dragostea si-a luat talpasita din viata mea, au trecut aproape 4 ani...nu am mai reusit sa ma indragostesc vreodata, dupa aceea a fost doar un sir monoton de incercari nereusite, dar am impresia ca m-a intrebat un "feelling" ceva azi? Aloo, domnu' cand ai de gand sa....? hmmm nu te intreaba nimeni, doar niste pitici din creier. Inchid si ultima fila...parca am mai vazut pustii astia undeva?! Sigur va regasiti si voi printre ei.








martie 12, 2011

Totul a fost o iluzie

Cand simti grijile apasatoare ca o menghina uriasa, presandu-ti tamplele, e clar ca nu mai poti gandi limpede. Totul vine si te urmareste ca o haita infometata de lupi, daca pana acum am stiut intodeauna sa le evit capcana, acum simt de parca am ajuns la capatul tuturor posibilitatilor.
De doi ani incoace ma mint singur si incerc sa evit contacul cu realitatea, construindu-mi un univers paralel, zambitor, teatral si plin de iubire. Pentru mine a existat intodeauna o alta dimensiune, din care dragostea, prietenia si sociabilitatea erau elemente prezente in cel mai profund mod cu putinta. Din pacate, totul este o iluzie si simt cum zilnic edificiul construit cu atata migala se prabuseste ca un castel de nisip.
Sistemul meu de auto-aparare se topeste ca o lumanare ajunsa la final, a trecut deja destul timp de cand mi-am propus ca acest stabiliment construit si fortificat de mine sa fie doar unul temporar. Insa nimic nu mai ma poate salva din gaura neagra spre care ma indrept, nici macar speranta care a incercat in toti acesti ani sa fie unicul lucru pe care ma pot baza din realitatea atemporala.
Nu imi pot da seama unde "s-a rupt filmul", multitudinea de clisee cu care am fost bombardat in acesti 2 ani m-a acaparat total, "Lasa ca o sa fie bine"; "lasa ca o sa intalnesti persoana potrivita", toate acestea servite cu intentii din cele mai bune, au avut un efect invers, distrugandu-mi orice urma de aparenta. Privesc totul cu o detasare neputincioasa, nu mai stiu pe ce drum ma aflu, daca o mai pot lua de la capat, sau daca merita sa incerc salvarea acestei cai. Realitatea cruda m-a invins, pentru prima oara simtul gustul amar al infrangerii, nimic bun nu se mai arata la orizont, durerea si intunericul ma acapareaza incet dar sigur, pana si speranta ma parasit ca o tarfa ce si-a terminat "programul".
Zi de zi mi se servesc portii dureroase de "realitate", ma simt imobilizat ca intr-o camasa de forta, nu le mai pot pune impotrivire nici macar cu gandul, medicamentul dureros ma sufoca....oare cat mai pot rezista? Mi-este teama ca doar singuratatea, care mi-a fost tovarasa atat amar de vreme, mai ma tine de mana si ma incurajeaza pana cand moartea va matura orice urma de existentialitate.

martie 10, 2011

Natalie Grant - Held



Pentru toti colegii care cautau azi piesa asta superba!

Un milion de zambete

Mi-as dori sa se potriveasca sufletului meu aceasta piesa, pe care o ascult incontinuu de ceva timp incoace, incat nu m-am mai putut stapani sa nu o postez aici.

martie 09, 2011

Secretul lui Pep


Supercampioana lui Guardiola şi-a construit în timp un stil inconfundabil şi imparabil, ajuns acum la apogeu.
Cel mai bun fotbal din lume. Des auzită în ultima vreme, această expresie poate fi înlocuită cu un singur cuvînt: Barcelona. Situaţia nu-i deloc forţată. Cu un sistem pe care l-a perfecţionat an de an, formaţia "blaugrana" a ajuns acum la un nivel neatins vreodată de altcineva. Jocul său de pase a devenit letal pentru adversar, printr-o fascinantă circulaţie a mingii. Nici un mecanism defensiv nu-i rezistă, fiecare sfîrşeşte demontat.
Wenger a incercat "sa se inspire de la Mourinho si Cîrțu, Arsenal a bagat "autobaza" in poarta si a sperat la o minune, insa zeul fotbal te pedepseste daca joci teatru, Barca si-a subjugat adversara cu o usurinta dezarmanta, furia catalana s-a aratat in toata splendoarea ei, aceasta minunata echipa a transformat lupta intr-o joaca din care au rezultat faze incantatoare si multe goluri.
Nu sîntem perfecţi", susţine Guardiola. Maşinăria creată de el, ajutată de o mişcare tactică sublimă, tinde însă spre perfecţiune. Cum a ajuns aici? Tot Pep precizează: "Cu multă muncă, ambiţie şi inovaţie".

MODULUL

4-3-3 transformat în 3-4-3
Barcelona continuă să redefinească sistemul 4-3-3. De obicei, porneşte meciul cu acesta, dar îl foloseşte în special cînd mingea se află la adversar. Cînd deţin posesia, oamenii lui Guardiola trec rapid la 3-4-3 prin avansarea la mijloc a celor doi fundaşi laterali, combinată cu retragerea "închizătorului" Busquets. Ultima aşezare îşi are originea în vechiul 3-2-2-3 implementat în anii '30 de tehnicianul englez Herbert Chapman.

GOLUL

Reuşite din toate poziţiile
Echipa marcheaza o multime de goluri fara a juca cu vreun "varf" de careu. Explicaţia: cedarea lui Ibrahimovici la Milan o favorizează. Fără acesta, Messi a primit mai multă libertate de mişcare, iar în spaţiul lăsat liber de suedez atacul devine colectiv. De la mijloc în sus, fie că-i vorba de Xavi, Iniesta ori Villa, toţi "desenează" şi pot apărea la finalizare.

JOCUL

Triunghiuri, rotiri şi pase din prima
Cu presing timpuriu şi defensivă avansată, Barca îşi supune rivala mişcîndu-se mult în teren. Elevii lui Pep alternează repede jocul de pe o parte pe alta a gazonului prin continue "rotiri", cu diverse variaţiuni ce creează superioritate numerică. În rolul "liantului" dintre flancuri intră Lionel Messi. Se apelează la "triunghiuri" în care este implicat cîte un om din fiecare compartiment, punctul terminus fiind în general omul din ofensivă.

"Toţi sîntem conştienţi de privilegiul de a avea şi a vedea această echipă"
Josep Guardiola, antrenor Barcelona

"Pentru Barcelona, nu există cuvîntul imposibil. Deasupra noastră este numai cerul"
Dani Alves, fundaş Barcelona


36 de metri e lungimea medie a Barcelonei (cea mai scurtă din Europa), ceea ce favorizează pasele scurte şi presingul

12 ocazii pe meci îşi creează, în medie, Barcelona

Mai mici, mai uşori, mai buni
Guardiola nu mizează pe fizic. Jucătorii săi sînt "piticii" Europei, dar ei au alte calităţi care transformă Barcelona în echipa cea mai spectaculoasă şi, de ce nu, cea mai bună din lume. Aptitudinile care fac diferenţa sînt patru: 1. Tehnica; 2. Participarea tuturor jucătorilor la manevre; 3. Agilitatea; 4. Rapiditatea pe spaţii reduse.



.

martie 07, 2011

Din cufărul cu amintiri

M-am întors în timp acum câteva zile, când am vizionat niște poze din liceu, parcă mă despart mulți ani lumina de atunci, s-au schimbat foarte multe lucruri în viața mea, unele cu o viteză uluitoare, altele doar dau această senzație. Nostalgia ma învăluit imediat, deseori am autocontrolul unui om care știe foarte bine să își stăpâneasca orice fel de sentiment, însă nu pot rămâne rece când mă gândesc la năzbâtiile de atunci, acum chiar pare să-mi fi venit mintea la cap, deși chiuleam pe rupte, am știut întotdeauna să mă fac plăcut de profesorii importanți, îndeosebi conducerea școlii.
Știu doamnă directoare că ați ținut la mine, chiar dacă nu meritam mereu, a fost întotdeauna un paradox să îmi dați notă maximă la purtare deși nu aceasta vă era dorința și chiar de nu mi-a plăcut niciodată matematica predata de dvs, tot am reușit să o scot la capăt, vedeți, am fost sincer mereu, și nu îmi voi ascunde niciodata admirația profundă pe care o voi avea mereu față de fosta mea profesoară de limbă română, datorita ei m-am îndragostit iremediabil de jurnalism, și de ceea ce îmi doream să fac în viață.
Anii trec, cu toții am fredonat măcar o dată, ascunzându-ne lacrima ce stătea să cadă, celebra piesă: "Anii de liceu" devenită deja hit național pentru toți liceenii români.
Dar ce mă intrigă personal este faptul că toți compozitorii români au uitat complet de anii din facultate, chiar să nu fi însemnat nimic pentru nici unul? poate pentru mulți a fost o simpla etapă din viață, însă pentru mine va însemna mereu ceva special: oameni deosebiti, lucruri noi si utile descoperite în timp și valabile pentru tot restul vieții.
Eternitatea s-a născut la sat spunea marele Lucian Blaga, personal cred că s-a născut aici în facultate. Sper că nu sunt singurul care crede asta, deși în aceste clipe mă încearca un sentiment de regret pentru aceste câteva luni din ultimul an universitar.




martie 05, 2011

Dincolo de cuvinte


Nu am început niciodată ceva, fără să termin altceva, cursul gândurilor ce cad de-a valma ca niste stropi de ploaie agasanți ce nu mă lasă să respir.
Sunt parcă secat de amintiri, privind dintr-o existență searbădă toate acele lucruri care cândva mă făceau să privesc zâmbetul ca pe o parte vitală vieții. Ideile mă chinuiesc, trecutul melancolic se evaporă sub respirația unui viitor amenințător.
Vremurile se schimbă, nu mai există nici măcar nimicul care reușea într-un fel sa umple golul unei existențe cotidiene ce nu depașea niciodată sferele normalului, firește, cu toții, tânjim la glorie, la victorii răsunatoare asupra tuturor grijilor, însă ca să reușești îți trebuie ceva mai mult dcât minte și speranță.
Nu trebuie să crezi orbește în ceva, relativitatea faptelor iți demonstrează că va exista întotdeauna o doză de hazard și surpriză, nu mai poți fi sigur de nimic, acum ești, dar mai poți fi sigur că e așa peste cinci minute?
Am constatat cu stupoare că și prietenia este un concept ce nu face excepție de la regulă, poate că nu am făcut din asta un obiect de studiu, dar în timp vei afla că totul face parte dintr-o "piesă de teatru" cu final neașteptat. Trecutul a avut "prieteniile lui"; prezentul vine să le completeze dar viitorul le va spulbera pe toate, nemilos, ca un zeu suparat pe creația sa. Nu vă întrebati de ce...nu are rost, există doar două lucruri peste care nu se va așeza aversiunea vreunui dușman nevazut: dragostea și moartea.

februarie 27, 2011

Orient Express

Am urmarit aseara o poveste minunata, un film care poate intra usor intr-o galerie cinematografica selecta epocii post-decembriste, nu vreau sa fac critica, dar Sergiu Nicolaescu va ramane un "Cronos" al cinematografiei romanesti, indiferent ce ar spune ceilalti.
Va recomand "Orient Express", nobil si aristocratic, o lume de basm transpusa cu o usurinta dezarmanta de marele regizor, el insusi interpret al printului Andrei Morudzi , avand un aer de o noblete epocala, amintind lumii ca nu exista decat doua lucruri: dragostea si moartea.


februarie 26, 2011

Masca aparentelor


Aparentele sunt inselatoare, ca un fir de fum ce strapunge mintea si ochii oricarui muritor, sa privim aparent, a devenit o necesitate, ce privim pe strada, la scoala sau la serviciu, aceleasi priviri de oameni, aceleasi gesturi, uneori ii vezi ca isi poarta crucea cu seninatate, ca stiu sa isi puna cu indemanare "masca" de om fericit, ca stiu sa te faca pe tine insuti sa crezi ca viata e altfel.
Dar exista si o categorie de oameni care nu stiu, nu pot si nu vor sa umble cu "masca" aparentelor pe fata, intr-un fel ii admir desi nu-i ador, oameni carora le place sa se tina de mana cu propriile lor puncte slabe, sa se framante, sa se planga, sa se compatimeasca, din fericire, am indemanarea unui om cu "masca de om neatins de griji, si cat de bine o fac, ma minunez si eu!

Nu vin sa predau lectii filosofice, ci vin sa spun un adevar, cati dintre voi nu sunteti asa? oameni care nu isi pot ascunde slabiciunile, care nu stiti sa zambiti "la comanda" sa radeti cu pofta de parca, viata voastra atarna de un strop de haz, desigur, ma puteti numi un "prefacut" cu acte chiar, numai ca o spuneti din comoditate, e mult mai comod, sa iesi din casa, sa fi tu asa cum esti, trist, abatut, sa astepti compatimire in glasul celor din jur, sa stai cu lacrima pe geana, gata sa cada, la cea mai mica lovitura, sa astepti infrigurat o viata mai buna, sa strangi speranta la piept ca o mama eroina ce isi apara odrasla de oricare rau ce i-ar fura linistea...asa sunteti voi, oameni cu griji si probleme care credeti ca numai ale voastre sunt cele mai mari, care cersiti atentie, si vreti ca noi cei cu "masca" sa va intelegem.

Dar noi stim sa va ascultam, sa va facem ziua mai buna, sa purtam macar pentru cateva clipe crucea ce va apasa sufletul, sa va dam un "calmant" si sa uitati ca problemele exista.
Cineva mi-a dat forta sa va i-au grijile in seama, voi imi vedeti "masca" si spuneti : "Aaa da, lui ii pot spune ce am pe suflet, el e fericit, uite un om fara stres", nici macar nu va puteti imagina ca totul e o aparenta, asta si datorita faptului ca stiu sa ascund ce trebuie ascuns, omenirea are nevoie de oameni ca noi, care in casa suntem exact la fel, tristi, cu ganduri apasatoare, dar care cand iese din casa, isi pun aparentele sa lucreze pentru ei cu o dexteritate nemaivazuta.
Acum probabil ca imi iertati "jocul de teatru", si poate intelegeti ca in sufletul meu o fac inconstient, din reflex aproape, dar asa vad eu viata, un amalgam de vise si aparente.

Poate nu ar fi trebuit sa ma fi desconspirat niciodata, oricum stiu ca nu o sa sesizeze nimeni diferenta, voi fi mereu acelasi om care pare sa plezneasca de iubire, sa imbratiseze lumea intrega pentru o cauza aparent nobila. Dar asta se vede deja in exterior, in strafundul sufletului meu nu va patrunde nimeni prea curand, pana la urma-urmei nu e de condamnat sa te arunci intr-un vartej de apa, sau sa te plimbi nestingherit intr-o jungla necunoscuta, nu o poate face oricine, cu atat mai putin voi care nu stiti nici macar exteriorul "sa v-il imblanziti".

Un om fara noroc in dragoste sau in partea materiala, astea sunt doar cateva din realitatile ce imi inconjoara sufletul, as putea sa fiu si eu "comod" si sa incep sa ma plang, dar ce folos? aparentele intodeauna ma vor salva ca pe un marinar de la inec.

februarie 23, 2011

Cunoasterea unui parior


In pariuri , la fel ca si in orice alt lucru din prin care este posibil un castig financiar trebuie sa te cunosti in primul rand pe tine, sa iti propui singur obiectivele , se spune ca in pariuri daca nu ai un obiectiv este “mana moarta”.

Incepi sa pariezi zilnic , incepi optimist dar ajunge momentul pierderii , din acel moment te gandesti sa pulsezi mai mult pentru a-ti recupera pierderea, adesea pui pariuri la impuls lucru care iti creaza discomfort , odata cu aflarea rezultatului.

Nu spun ca eu le respect , as vrea sa am puterea sa respect intru-totul si sa pun in practica toata teoria care o cunosc despre pariuri , toate regulile , toate sistemele si strategiile menite sa ma ajute sa castig bani din pariuri, dar m-am hotarat sa expun cativa factori care trebuiesc luati in considerare :

Cat esti dispus sa risti ? Raspunsul la aceasta intrebare nu ti-l pot oferi nici eu , nici vecinul care castiga saptamanal la pariuri (sau cel putin asa sustine) , nimeni. Raspunsul e la tine si sta in vointa ta de a-ti asuma riscuri. Un parior care vrea sa castige multi, multi bani rapid , mizeaza indeosebi pe outsideri, lucru care nu este neaparat rau , tinand cont ca marea majoritate a pariorilor amatori cand vor sa investeasca o suma mai mare de bani pe “un singur meci sigur” aleg o cota infima ( <>Lunga durata / Scurta durata . Acesta este lucrul cel mai important si mai greu de decis inaintea pornirii la un drum. Pariorul de lunga durata in general isi mizeaza tactica cum am spus si mai sus in pariatul pe surprize , pe outsideri speculeaza cotele mari , bineinteles aceasta strategie este bazata pe mai multi pasi , iar pasii nu sunt toti castigatori , el se bazeaza pe sintagma “cand prind , simt” datorita cotei mari care o gaseste mizand pe outsider. Celalalt tip de parior , pe termen scurt isi mizeaza monetarul pe favoriti, pentru el castigurile mai dese si mai ponderate din punct de vedere al profitului par sa fie calea, mizeaza unitati mari iar cand este sortit esecului , in general tot profitul agonist se pierde si o ia de la capat. Pariorul pe termen scurt se loveste de un “dusman” , el defapt nu pariaza pe favoriti la cotatia corecta , casele de pariuri se stie au “frica de favoriti” , de succesul lor si in majoritatea cazurilor sub-apreciaza cota pentru echipa favorita , astfel ca cel putin teoretic ei castiga oricum deoarece cota oferita tie ca favorita nu a fost reala.

Disciplina . Ea si autocontrolul sunt cheia, pariorii ar castiga mult mai multi bani daca ar lucra asupra lor, stiu vorbele sunt vorbe si cand esti “in fata faptului” , ai castigat o suma frumusica important este sa nu te simti de neinvins si sa iti maresti unitatile care le pariai inainte, continua de unde ai inceput si uita de castig , pe cat de usor ti se pare ca a venit castigul , sti mai bine in sinea ta ca pierzania este cel mai usor de obtinut pronostic in pariuri, cand pierzi cel mai important lucru este sa iti pastrezi strategia , sau cel putin sa nu iei masuri irationale cum ar fi cresterea inexplicabila a mizei doar din dorinta de a recupera pierderea , hazardul si pariatul pe un numar mai mare de meciuri decat de obicei, etc. Daca stragetia a functionat , pastreaz-o esti pe drumul cel bun ai nevoie doar de rabdare si disciplina. De recomandat in timpul perioadelor proaste consecutive , este pauza, o mica intrerupere a sirului de pariuri ti-ar face bine , ai avea timp sa iti reincarci bateriile si sa reincepi , cu mintea limpede.

Banii. Cati bani ai la dispozitie pentru pariuri sau mai corect spus cati bani iti poti permite sa pierzi pe pariuri ? Aceasta este defapt intrebarea cheie si aici se vede autocontrolul si lacomia din fiecare parior , pentru a evita neplaceri cauzate din pariuri nu trebuie niciodata sa pariezi cu bani imprumutati, sa nu pariezi bani destinati platii facturilor sau altor lucruri mai importante. Tot timpul sa te gandesti ca este un joc de noroc , si ca banii odata bagati in pariuri nu se intorc decat prin castig , iar pentru castig recomandat este sa iti propui un target pe care sa il atingi , iar dupa indeplinirea obiectivului sa incepi de la inceput.

Despre casele de pariuri


Multi stiti probabil , dar multi veti afla acum , bookmakerii sau casele de pariuri sunt niste entitati mult mai complexe decat isi poate imagina cineva, entitati care ruleaza zeci de milioane pe saptamina. Data fiind miza, putem sa ne dam seama ca bookmakerii acorda o atentie maxima cotelor pe care le stabilesc, pentru ca acestea sa le fie favorabile in orice situatie. Indiferent daca meciul se va incheia cu o surpriza, daca este aranjat ori daca favorita invinge, casele de pariuri ies mereu in cistig sau macar nu pierd prea multi bani pe meciurile jucate.

Anul acesta UEFA a investit peste 5 milioane de Euro in creerea unui sistem in care au acaparat specialisti din diverse domenii , fosti angajati si cunoscatori ai caselor de pariuri , experti financiari , detectivi si agenti in vederea creeri unui sistem de prevenire a meciurilor “fixe” cum sunt numite aceste partide trucate , in vederea combaterii mafiei din ce in ce mai pregnante din pariuri. Pe masura ce aceasta entitate acumuleaza informatii cum ca un anumit meci ar fi trucat , UEFA instinteaza ambele cluburi ca sunt puse sub supraveghere , si ca meciul este atent supervizat de reprezentanti sub acoperire al acestei noi organizatii.

In acest articol vreau sa vorbesc despre altceva , vreau sa va pun cateva intrebari si situatii care poate va vor ajuta sa pariati pariurile intr-un alt mod.

Atunci cand stabilesc cotele , casele de pariuri in majoritatea cazurilor nu ofera pretul corect, respectiv cota corecta.

Sunt 2 posibilitati aceasta poate fi scazuta excesiv raportat la sansele de realizare – acesta este cazul favoritilor , practic tu profiti de o cota de 1.30 dau exemplu , dar in realitate raporturile nu stau tocmai asa , trebuie studiat , cercetat si sa te documentezi inainte pentru a-ti da seama despre veridicitatea cotei , daca acel 1.30 este apropiat de realitate si daca nu cumva cota “reala” ar fi trebui sa se plaseze undeva in jurul cifrei 1.50 sau mai mult.

Mai exista un caz , caz mai rar dar prin care casele de pariuri tin departe de borcanul cu miere pariorii , un meci cu sanse de realizare foarte mari , de 1.25 – 1.30 de exemplu , bookmakerii fara un motiv intemeiat , stabilesc o cota exagerata de 1.70 sau in jurul cifrei acestea pentru a tine pariorii departe.

Aceasta din urma este cum spuneam o metoda prin care bookmakerii ii fac pe pariori sa isi puna intrebari “bai meciul asta ar fi trebuit sa fie de 1.30 (ochiometric) … de ce ar pune casele de pariuri cota 1.70 ? nu dau ei nimic “de pomana” dimpotriva”. Acesta este un efect psihologic , si in majoritatea cazurilor , cotele sunt stabilite si supervizate de o echipa de psihologici specializati in acest domeniu , care lanseaza plase in care cad majoritatea pariorilor.

Inainte de a stabili daca jucati un meci sau nu , puneti-va tot timpul intrebarea daca cota nu este prea mica pentru sansele de realizare , cititi , informati-va , aflati cat mai multe detalii despre echipe si despre accidentarile de ultima ora , cititi presa din tara respectiva si siteurile de stiri , preferati-le in detrimentul tot felul de site-uri fantoma cu “cele mai bune predictii”. Invatati sa fiti voi tipsterii vostri , iar cand preluati informatii din alte surse treceti-le prin filtrul vostru.

Analiza parierii unui eveniment sportiv


Studiul ofertei

Este foarte important sa scanezi intr-un mod corespunzator, sa pariezi pe ceea ce cunosti, inaintea intrarii efective in alegerea meciurilor, este recomandat sa actionezi la impulsuri, sa alegi acele meciuri unde ai acumulat suficienta experienta si detii un flux de informatii consistent, suficient pentru a te putea edifica asupra dilemei daca trebuei ales acel meci sau nu. In general daca nu esti sigur pe un eveniment , daca nu te poti decide si iti pui intrebarea “sa il pariez/sa nu-l pariez” , inseamna ca in subconstinentul tau pe undeva esti resemnat in privinta acelui eveniment , nu detii suficiente informatii si nu esti la curent cu evenimentul , la parametrii la care ai vrea tu sa fi, in general este bine sa eviti selectiile la care stai “in balanta”. Deasemenea , cota , acea valoare numerica acordata sanselor realizarii unui eveniment ar trebui sa fie unul din ultimele criterii pe care sa le iei in considerare (cu exceptia parierii pe outsideri) , se stie cel putin in cazul majoritatii pariorilor , cei care mizeaza pe favoriti , pe echipele “de trend” casele de pariuri marcheaza subapreciaza cota realizarii evenimentului mai favorabil , se aplica in cazul public-beturilor, pariuri pe care s-au pariat sume imense, astfel casele de pariuri care sunt niste retele incredibile , comunica intre ele , sunt ceva in genul serviciilor secrete statale , si conlucreaza impotriva pariorilor , oferind o cota care este subapreciata.

Intuitia personala.

Sau , cum o numesc eu “sentimentul” , este un factor de care trebuie sa ti cont , este unul din factorii primordiali pentru succesul in pariuri. Nu toata lumea o are , nu toata lumea o foloseste , multora le e frica sa “isi asculte sufletul” , sa mizeze pe o surpriza desi au simtit acea surpriza au pariat totusi impotriva ei , au fost “in trend” , si au pierdut , mi s-a intamplat si mie de foarte multe ori , s-a intamplat tuturor. Cheia este sa iti asculti intuitia ta si sa treci prin filtrul tau analiza acestor evenimente, apoi sa verifici pretul oferit evenimentului ochit de tine , in speta cota , si locul unde ai parte de cea mai ridicata cota. Ideea este sa imbini intuitia personala cu documentarea, asa procedeaza majoritatea pariorilor cu experienta.

Foloseste statistica.

Ai un as in maneca , statistica, un AS care poate fi castigator sau necastigator , totul depinde de cum interpretezi , este gresit daca te bazezi exclusiv pe statistica , este un factor important dar nicidecum unul decisiv , trebuie imbinat cu intuitia ta , prin statistica ma refer la clasamente, cel general , de acasa , din deplasare , intalnirile directe , etc.

Criterii relevante :

Accidentatii

Este foarte recomandabil pentru bunastarea deznodamantului pariului tau ca inaintea efectuarii lui sa te documentezi temeinic vis-a-vis de accidentatii si posibilii indisponibili din cele doua tabere , documentarea este bine sa o faci dintr-o sursa oficiala , de verificat site-ul cluburilor, ziare online reprezentative din tarile unde joaca echipele alese (Marca - Spania, The Sun - Anglia, France Futbol - Franta, Bild - Germania), alte surse de documentare sunt portalurile fotbalistice , forumurile , si blogurile dedicate. Este important daca pentru echipa este accidentat unul singur , daca acel jucator este exponential , se stie unele echipe sunt dependente de un jucator , altele nu au o banca de rezerve pe masura primului 11 , accidentatii sunt un amanunt foarte delicat.


Tipul meciului.

Deznodamantul unei partide depinde , indubitabil si de tipul acelei intalniri , conteaza daca este un meci international , meci de cupa , meci de campionat , sau un amical din perioada de pregatire. Meciurile de Cupa istoria a dovedit-o sunt cele mai grele meciuri de prezis in special daca este o cupa mai putin importanta gen Cupa Ligii din Anglia, in Anglia totusi lupta inca se mai mentine intre trupele mari si cele din diviziile inferioare, in schimb Cupele Nationale din Germania , Franta , Italia sau Spania , favoritele de prea putine ori isi intrebuinteaza titularii , astfel se produc numeroase surprize, deasemenea finalele Cupelor sunt dovedit cele mai greu de prezis evenimente. De partea celalta cele mai prolifice evenimente sunt meciurile Internationale , sau partidele din competitiile Europene unde sunt implicate echipe de top , gen Champions League , totusi s-a mai uniformizat hegemonia celor din G16 , si asistam la surprize placute pentru spectacol si falimentare pentru pariori an de an. Amicalele inter-tari se termina adesea la egalitate, in timp ce mecirile importante internationale se soldeaza majoritatea timpului cu victoria gazdelor , sau cel mult un egal pentru oaspeti , se stie terenul prorpiu este un avantaj colosal in intalnirile internationale , patriotismul si iubirea de popor de-a lungul timpului a avut impacte colosale asupra omenirii. Cele mai profitabile perioade din an , sunt perioadele preliminariilor in Cupele Europene , turul 3 din Champions League , chiar si turul 2 , imbogatesc pariorii, deasemenea etapa 5 si 6 in care unele echipe consacrate au nevoie de un anumit rezultate sunt profibabile si ele.


Ce campionat ?

Pariorii indragesc , si au indragit de-a lungul timpului inca din perioada pre-pariuri , a pronosportului campionatul Italian Serie A , echipele puternice rar pierd puncte acasa , iar cand se intalnesc intre ele , merita pariat X cu toata increderea. Campionatul “exotic” al Norvegiei este deasemenea destul de predictibil , totusi marea masa pariorilor se orienteaza spre campionatele puternice , ceea ce nu este neaparat un lucru bun. In Anglia este recomandat sa nu se parieze sume importante pe perioadele de inceput si de final de campionat datorita numeroaselor surprize, Germania deasemenea a ajuns la un grad de predictibilitate mai scazut fata de anii trecuti , competitia s-a strans , lupta se da in 6 echipe nu mai este hegemonia bavareza cu care am fost obisnuiti, totusi echipele mari sunt puternice pe teren propriu , la fel ca si campionatele Frantei si Spaniei , unde rata de castiguri acasa a fost destul de ridicata

Importanta meciului.

Cluburile de top din Europa joaca un numar impresionant de meciuri intr-un sezon si trebuie sa isi stabileasca prioritatile atent, este imposibil practic sa trateze toate competitiile , in Anglia se stie o echipa care joaca si intr-o competitie europeana este implicata in 5 competitii, si nu le poate trate pe toate la aceasi parametri. Cupele nationale sunt cele mai neglijate din acest punct de vedere , in Italia , Franta Germania , Spania si alte tari echipele mari in special trateaza Cupele neglijent , dau sansa tinerilor , si de cele mai multe ori sunt eliminate de formatii care trag cu dintii pentru accederea intr-o faza superioara. Un alt factor este miza meciului , pe finalul sezonului o echipa de top care nu mai are pentru ce lupta daca intalneste o echipa care trage cu dintii pentru a evita retrogradarea s-a dovedit ca ii va pune probleme. Mare atentie la derby-urile locale, in ele cum am spus mai sus niciodata nu conteaza miza , importanta este onoarea , si de aceea frica de pierzanie tinde catre un rezultat de egalitate.

Perioada anului.

In majoritatea ligilor europene , campionatul incepe in august , si se termina in mai, dupa cum se stie , primele doua luni septembrie si octombrie sunt foarte greu de prezis , o tactica adesea folosita este pariatul pe outsideri . Perioada noiembrie – martie estea cea mai profitabila , situatiile se stabilizeaza in campionate si favoritele confirma, iar avantul nou-promovatelor este stins , ele fiind in cadere libera. In ultima parte a sezonului , ultimele 7 etape , forma de moment si alti factori nu mai sunt importanti , echipele aflate in lupta pentru retrogradare , adesea inving echipe de top blazate.

Clasamentul.

Clasamentele trebuie luate in considerare de abia dupa 2-3 luni , in primele 6 etape , surprizele se tin lant si echipe nou promovate , cu avant se gasesc in pozitii de top. Clasamentele niciodata nu trebuie sa fie singurul criteriu prezent in alegerea unui pariu , sunt un factor important , ofera informatii pretioase dar este o strategie falimentara parierea doar dupa privitul in clasament.

Forma .

Este unul din criteriile primordiale de care tin cont bookmakerii in calculul cotelor , de exemplu o echipa care are 4 victorii consecutive , este clar ca la meciul al 5-lea cota va fi subapreciata , se stie bookmakerii vor oferi un pret mai scazut decat realitatea. Este foarte important previziunea in pariuri , se stie echipele fie ca sunt de top sau mai putin cotate au fel si fel de perioade , perioade in care norocul este de partea lor , alte ori sunt feriti de ghinion.

Istoria recenta .

Unii pariori nu tin cont de acest factor , pentru ei nu este relevanta istoria ultimelor 10 ani , si este o greseala neglijenta acestui amanunt important . Unii pariori iau tin cont de forma de moment , si de situatia in clasament si este suficient pentru ei in decizia unui pariu , dar se stie daca se bate cap in cap cu istoria intalnirilor dintre cluburi , profesionistii sar peste acel eveniment. In istorie sunt cateva amanunte foarte interesante , de exemplu Manchester United nu au castigat niciodata in istoria lor pe terenul celor de la Sheffield , si deasemenea nasii englezilor in competitiile europene sunt italienii. Pot fi superstitii, unii le pot considera asa , dar cand lucrurile se repeta obsesiv , iar rezultatul este acelasi ar fi o prostie sa nu se tina cont de aceste amanunte interesante. In urma studilor istoriei ultimelor intalniri din 10 ani intre Lazio si Roma spre exemplu , sau Inter – Milan , deznodamantul de cele mai multe ori era rezultatul de egalitate, ambele echipe impart acelasi teren , si frica de a pierde in fata proprilor suporteri isi face simtita prezenta in rezultatul final.

Circumstante speciale.

In unele situatii doua echipe se pot califica impreuna , sau se pot salva de la retrogradare in urma unui anumit rezultat , cateodata o echipa are nevoie de un punct ca sa castige titlul , iar adversarii lor tot un punct pentru a evita retrogradarea . Casale de pariuri sunt foarte alertate in aceste situatii , si fixeaza pentru egal o cota foarte mica , le este frica de realizarea evenimentului , vorbim aici de Italia unde se poarta , in Anglia spre deosebire egalul este cu mai putine sanse de izbanda , datorita onestitatii si civilizatiei superioare in fotbalul insular.

Miturile Pariorilor


Am revenit aici, dupa cateva zile de inactivitate, vroiam sa va prezint una din marile mele pasiuni: Pariurile sportive, stiu ca multi ati prins acest "microb" si de aceea, vreau sa va ajut cu 6 elemente, le voi denumi mituri pentru ca e impropriu spus sfaturi.

1. Antrenor nou = VICTORIE. In marea majoritatea a cazurilor , am testat pe “propria piele” echipele care isi schimba antrenorul obtin victorie imediat in meciul urmator , fapt datorat si din dorinta jucatorilor de a scapa un anumit tehnician , se stie ca jucatorii de fotbal pot avea o influenta asupra soartei antrenorilor. In majoritatea cazurilor , primul succes este urmat de un rezultat de egalitate sau o infrangere.

2. Niciodata o dubla victorie. Se intampla adesea ca o echipa din partea inferioara a clasamentului sa invinga liderul, in majoritatea cazurilor etapa urmatoare aceasta echipa pierde, sau rezultatul este dezamagitor oricum, de aceea este total nerecomandat de pariat pe o echipa mica , dupa o victorie cu un “grand” sa o repete , jucatorii in majoritatea cazurilor nefiind elite intr-un limbaj de lemn “isi iau lumea in cap” si isi trateaza adversarul de sus si sansele de a dubla victoria sunt infime.

3. Sindromul “vedeta” . Multe echipe depind in mare parte de un singur jucatori , vedeta , liderul echipei care adesea este si capitanul si un jocator ofensiv. Este de evitat parierea pe o echipa a carei lider este in discutii si in tratative pentru transfer , in perioada negocierilor acel jucator evolueaza apasat , fapt care poate influenta si rezultatele echipei.

4. Ultima suta de metri. Daca in prima parte a campionatului conteaza enorm statistica , si este un criteriu fara de care nu putem efectua nici un pariu , in ultima parte a campionatului statistica este un criteriu minor , un grup de 8-10 echipe implicate in hora retrogradarii lupta cu sange si sudoare pentru a-si apara onoarea si prezenta in editia viitoare a campionatului , si in majoritatea cazurilor se produc surprize imense , pregatirea fizica si dorinta de multe ori combat cotele oferite de bookmakeri si trebuiesc tratate cu o atentie sportiva.

5. Probleme financiare. Pariem pe sport, perioada romantica a sportului s-a cam terminat. Totul inseamna bani, si se invarte in jurul lor, distractia si lupta sportiva s-a terminat. Daca exista probleme financiare la club , jucatorii nu sunt platiti si exista probleme contractuale si instabilitate financiara la club , oricat le-ar vorbi managerul si ar incerca sa-i monteze , jucatorii vor evolua sub asteptari.

6. Sindromul “oaia neagra”. Orice echipa din top 3 are un astfel de “nas” , o echipa care de cate ori se intalneste cu ea ii face viata un cosmar , sunt cazuri in care o echipa de top nu a mai batut o “amarasteana” de zeci de ani , in Anglia sunt cele mai pregnante cazurile acestea , dar se stie ca Otelul pe terenul lor tot timpul au fost o nuca tare pentru marile echipe din Divizia A , si exemplele pot continua. Trebuie tinut cont de aceste fapt , prin verificarea istoricului echipelor inaintea de a lua hotararea parierii unui meci.

Intr-un post ulterior, o sa va invat cum sa faceti analiza unui meci pe care doriti sa pariati! good luck

februarie 18, 2011

Operatiunea: Lenjeria Roz

Desi nu imi place, si nu as vrea sa vorbesc despre politica, pe blog, nu m-am putut abtine sa nu constat un fapt tragi-comic desprins parca din filmele cu Louis de Funes, doar ca in rolul monstrului sacru al comediei franceze, suntem noi, populatia acestei tari, opinia publica care in loc sa dam vreo "replica" pe masura, marelui "regizor" Basescu, stam cuminti pe post de figuranti pentru un oscior aruncat in scarba de clasa politica din Romania.

Este si cazul unui pensionar brasovean, probabil unul din sutele de mii din aceasta tarisoara, care sta umil, la coada pentru un ajutor "marinimios" din partea celor care ne conduc, dupa o viata de munca in folosul patriei, omul se alege cu niste chiloti roz si o rochie eleganta pentru doamna sa, daca toate acestea ar fi fost comestibile, probabil ca am spune, cu siguranta, dragostea tine de foame, dar asa da-ne doamne minte multa, ca bani avem destui!

Nu degeaba acest popor este nostalgic dupa un om care a distrus tot ce a insemnat constiinta romaneasca. De 20 de ani, suntem condusi de niste oameni care dau dovada de un cinism fara limite, maine-pomaine, o sa vedem, cum primim prezervative bonus in loc de paine, deh, criza cere sacrificii, FMI-ul ne va cere sa scadem si speranta de viata, doar-doar, mai scad gurile de hranit, nu de alta dar stocul de chiloti se afla pe final, si costa al dracului de mult o pereche de la Jolidon.

februarie 17, 2011

Englezii mai curajosi si agresivi decat in precedentele intalniri


Van Persie si Arshavin au adus prima victorie a lui Wenger in fata Barcelonei, intr-un joc care in mare parte a fost dominat de catalani, in stilul lor caracteristic, posesie, joc rapid intre linii si pase peste apararea adversa. Acelasi 4-3-3 jucat de formatia lui Guardiola, acelasi prim 11 clasic, doar Puyol fiind absenta inlocuita cu Abidal, acesta lasandu-i locul pe partea stanga lui Maxwell. Arsenal a inceput in sistemul 4-4-1-1, cu Fabregas ca al doilea varf, Walcott si Nasri jucau pe benzile linei de mijloc, Song si Wilshere erau cei doi mijlocasi centrali. Eboue a fost coborat fundas dreapta, in lipsa lui Sagna.
Nu Messi este important, ci Xavi si Iniesta.
Inca de la inceput, tactica lui Wenger era sa nu le dea spatiu si timp la minge, celor doi mijlocasi centrali, Xavi si Iniesta. Cei doi sunt vazuti ca motoarele echipei spaniole, iar in acest sens, Song si Wilshere faceau un pressing agresiv la ei, in momentul in care acestia intrau in posesia mingii. In cateva randuri Xavi a fost nevoit sa coboare aproape de propria linie de fundasi, pt a se descotorosi de tanarul Wilshere.
Cum s-au ocupat de Messi.
Argentinianul nu joaca precum un atacant central de meserie, desi este pozitionat in acea zona. El coboara mult in linia de mijloc, trage dupa el pe unul din stoperi si pe culoarul creeat, intra Villa sau Pedro. Arsene Wenger a cerut stoperilor sa nu-l urmareasca pe argentinian, decat atunci cand se afla in zona lor, tocmai pt a nu lasa spatii in spate, spatii pe care sa le speculeze ceilalti atacanti catalani. Cand Messi cobora, era preluat de Song, in acest fel nu se creeau brese in linia de fundasi a englezilor. De asemenea ,echipa era foarte scurta si spatiul intre compartimente comprimat.
Reversul medaliei.
Pentru a face un pressing agresiv la Xavi si Iniesta si pentru a tine echipa scurta, ca sa nu i se dea spatii lui Messi de a juca intre linii, Arsenal a trebuit sa tina linia de fundasi foarte sus. Asta insemna ca intre portar si aparatori era un spatiu foarte mare, perfect pt mingi aruncate peste aparatori, pt viteza lui Villa, Pedro ori Messi. Barcelona a facut exact asta. Mai mult, echipa lui Guardiola si-a folosit foarte bine benzile, unde Alves si Maxwell s-au descurcat bine in duelurile unu la unu cu Nasri si Walcott si au urcat adanc in jumatate adversa,deschizand apararea gazdelor, ajungand uneori in spatele celor patru fundasi adversi, de unde trimiteau centrari sutate in careul lui Szcezny. Golul a venit cand Song si Wilshere nu au inchis suficient de rapid la Messi, au parut ezitanti, iar argentinianul a pasat pe culoar pt Villa, care a profitat de asezarea foarte avansata a "tunarilor."

Schimbarile.
Dupa golul marcat de Villa, Barcelona a controlat posesia in stilul caracteristic . Guardiola a cautat sa inghete jocul, scotandu-l pe Villa si introducandu-l pe Keita. Acesta a trecut mijlocas central, langa Xavi si Busquets, iar Iniesta a fost mutat in stanga, in rolul jucat de Villa. Fara Iniesta in zona centrala,cu un Keita fara capacitatea de a rupe ritmul si de a dezechilibra adversarul ,Wenger a realizat ca nu mai are nevoie de doi inchizatori si l-a scos pe Song, aruncandu-l in lupta pe Arshavin. Rusul a trecut mijlocas stanga, iar Nasri a trecut mijlocas central. Arsenal a castigat un plus de tehnica si de mobilitate, in timp ce Barca a pierdut aceste atribute prin scoaterea de pe teren a lui Villa. Wenger a continuat sa mute curajos, l-a scos pe Walcott si a introdus un atacant central, Bendtner ,chiar daca acesta a fost pus sa joace in dreapta. Van Persie a egalat dupa o gafa a lui Valdes (gol pe coltul lui) ,iar Nasri, mai influent in joc, ca mijlocas central, a pasat la golul de 2-1, marcat de Arshavin.