iulie 31, 2009

Despartirea de Puiu!

Belodedici n-a jucat nici un minut in turul campionatului '82-83. El a fost luat insa de Cernaianu in stagiul de pregatire de la Bistrita a primit botezul "amicalelor", dar la inceputul campionatului a fost trimis la echipa de tineret. Lotul Stelei suferise din nou mari modificari. De aceasta data, ele aduceau cu o curatenie generala. S-a renuntat la "meteoriti" si s-a cernut pana cand in sita au ramas numai 23 de fotbalisti. Cea mai importanta achizitie a fost clujeanul Campeanu 2. Lider al Universitatii, Tim se impusese ca un golgeter de rasa. Dupa ce in sezonul '79-'80, cu cele 24 de goluri marcate, castigase intrecerea tunarilor Diviziei A, ardeleanul a continuat sa marcheze constant. Alecsandrescu gandise corect. In sezonul abia incheiat, povara puncherului cazuse pe umerii lui Iordanescu, autorul a 20 din cele 41 de goluri ale Stelei. In urma sa venea Balint, cu doar 5 reusite, iar primul atacant veritabil prezent in top, Ralea, inscrisese de numai 3 ori, la fel ca fundasul Sames.
Vara lui 1982 a insemnat pentru suporterii stelisti despartirea de inca un mit. Dupa exact 20 de ani de cand intrase pe poarta clubului, Puiu Iordanescu primea permisiunea de a se transfera in strainatate. Plecarea lui in Grecia, la OFI Creta, reaccidentarea lui Adrian Ionescu, fluctuatiile de forma ale lui Barbu l-au determinat pe Alecsandrescu sa puna lupa pe atacanti. In afara lui Campeanu "Sfinxul" a mediat un schimb rarisim pentru acea vreme, cel intre Sertov si Dorel Zamfir, care au facut rocada intre Steaua si Dinamo. Era a doua oara intr-un timp extrem de scurt cand cele doua mari cluburi se pusesera de acord. O mai facusera in urma cu doua luni, cand Olteanu si Postelnicu, seful Securitatii si protectorul celor din soseaua Stefan cel Mare, au complotat pentru eliminarea din Cupa a Universitatii Craiova de catre divizionara C Minerul Certej, la "masa verde" , pe motiv ca oltenii il folosisera in stare de suspendare pe Cioroianu. In ciuda interventiei lui Ion Coman, pentru ca judecata sa fie corecta, decizia Comisiei de Disciplina fusese creionata in taina de sefii Armatei si Internelor, intr-un separeu de la "Haiducului". Postelnicu avea nevoie sa darame un obstacol din calea dinamovistilor, iar Olteanu i-a facilitat planul diabolic. Stelistul miza pe o apropiere pasnica de marele inamic, pe anestezierea simturilor prin ingaduinta, aprobandu-l cand acesta avea nevoie, iar Stelei nu-i era necesar. Peste putin timp insa, Olteanu avea sa regrete miscarea facuta, atata vreme cat Postelnicu a continuat sa sicaneze Steaua si sa incerce prin orice mijloace sa-i stopeze urcusul.
Lotul a suferit modificari si in celelalte compartimente. Sciatica prelungita a lui Iordache reclama cooptarea inca unui portar. Tot Costica Toma a fost cel care l-a recomandat pe Lovas, titularul postului la "Luceafarul". Jean Padureanu a mai incercat un experiment dupa reusita cu Balint si l-a impus pe Roman, un fundas lateral puternic. Tot in acest compartiment s-a mai produs o "racolare", cea a pitesteanului Eduard, care, treptat, avea sa-i ia loc rudimentarului Fodor pe stanga. In linia de mijloc a revenit Stefan Popa, tanarul de 23 de ani care, pe perioada cat Steaua il imprumutase Rapidului, fusese convocat de Lucescu in lotul largit al primei reprezentative. Cu aceasa trupa pleca Cernaianu la un alt drum. Meciurile de verificare ii dadusera sperante ca va putea readuce echipa in fruntea clasamentului. Invinsese tot ce intalnise in cale. Castigase "Cupa Steaua", la care mai participasera Universitatea Craiova, FC Olt si Vorwarts Frankfurt/Oder, o competitie in care atacantul ala de la Scornicesti, Piturca, marcase iar.

iulie 28, 2009

Tata hotaraste

"Pustiule, vrei sa joci la Steaua?". Belo nici nu apuca bine sa se aseze, ca Alecsandrescu intrase deja in subiect. "Pai, eu vreau, cum sa nu vreau, dar tata..." Batranul nu dorea ca baiatul lui sa ramana in Capitala. Il vedea jucand in Banat, ca sa fie mai aproape de casa. Ca sa vina sa-l vada mai des. Nu il speria tumultul vietii din Bucuresti, pentru ca stia ca feciorul sau era mai cuminte ca o fata, ci dorea sa-i fie alaturi. Fara acceptul tatalui, Miodrag, care era inca minor, nu putea hotari. "Bine, dar tu sigur vrei?", continua Alecsandrescu, iar cand pustiul ii mai spuse o data, fara sa ezite, ca da, nea Ion ii asternu o hartie in fata si-l puse sa semneze.
Peste numai cateva zile, "Sfinxul" se afla deja in masina, alaturi de colonelul Popescu si de nea Vasile, soferul, cu destinatia Socol. Petru Belodedici parea la inceput de neinduplecat. Dupa discursul colonelului, punctat cu interventiile la obiect ale lui nea Ion, batranul se mai inmuie. "Domnule, Armata e o institutie serioasa. Baiatul dumitale a facut scoala profesionala la Electroaparataj. Noi il vom ajuta sa termine si liceul, la seral, va primi grad de sublocotenent la inceput, va locui intr-o camera in cantonamentul de la club, va avea masa asigurata si salariu. In plus, nu va mai face armata in tunica, ci in echipament sportiv. O sa vedeti ca va ajunge mare". Dupa o ora de discutie, Petru Belodedici semna toate hartiile pe care le avea in fata, iar din primavara lui 1982 baiatul lui era legitimat la Steaua. Acolo unde avea sa intalneasca toti idolii lui din copilarie: Iordanescu, Iordache, Stoica, Florin Marin, "La primul antrenament, la care erau peste 30 de jucatori, ma fura peisajul. In loc sa ma concenctrez sa pasez cum trebuie, eu ma holbam la starurile de atunci ale echipei", isi aminteste azi Belo. Peste cativa ani, locul lor avea sa fie luat de un pusti inalt si subtirel, care, intovarasit de minge, copiase parca in locul lui unduirile mladioase ale Dunarii in drumul ei spre Cazane.

iulie 24, 2009

Legat de Halagian

Cu mult inainte sa ajunga la Luceafarul, Belodedici captase privirile multora. Debutase la Minerul Moldova Noua, in Divizia B, cand mai avea inca doi ani de juniorat. Dupa un meci cu UTA, pe teren propriu, arbitrul l-a cautat in vestiar si i-a strecurat un biletel. Pe el erau trecute doua nume, Florin Halagian si Leonte Ianovschi, si telefonul clubului FC Arges. Belo a bagat depesa in buzunarul de la trening si a plecat acasa mandru ca un club de faima celui din Pitesti l-a cautat. Stia insa ca tatal lui, Petru, nu-si dorea ca baiatul se plece vreodata departe de casa. La Resita, la Timisoara sau, de ce nu?, vreodata, in Iugoslavia, la Steaua Rosie, la Partizan, echipele pe care batranul Belodedici le simpatiza mult mai mult decat pe orice alta formatie romaneasca. Spera in prima faza ca baiatul lui sa mearga la Resita, dar ii ajunsese o vorba la ureche. Cica antrenorul FCM-ului, Ioan Reinhard, il vazuse la un meci, dar nu-l placuse. Nea Petru se simtise chiar jignit cand auzise ca "Neamtul" spusese de flacaul lui ca e "inalt ca un cocostarc si nu va ajunge niciodata fotbalist". Asa ca intr-o buna zi se hotari si telefona la numarul de pe biletel.
Peste doua zile, Belo era deja in Trivale. Fusese intampinat de Halagian si de Ianovschi, care-l bagara imediat in programul echipei. La numai 16 ani, Belo se antrena cot la cot cu Dobrin, cu Radu 2, cu Mihai Zamfir, cu Cristian si cu alti mari fotbalisti pe care Belo ii vazuse la televizor. N-a stat insa la Pitesti decat vreo doua luni, pentru ca Armeanul a plecat in aceea vara, impreuna cu Ianovschi, la FC Olt si a tinut mortis sa-si ia prada. Asa a ajuns "Caprioara" sa alerge printre baligile de la Negreni, tapsanul unde se pregatea formatia de tineret a Scornicestiului. Cum Halagian nu-l putea baga inca in prima echipa si cum, dupa trialul de la Turnu Severin, numele lui era deja in catalogul lui Costica Toma, Belodedici, avea sa fie transferat la Luceafarul.

iulie 21, 2009

Caprioara!

Dupa o zi intreaga in care condusese doua antrenamente si alergase la Inspectoratul Scolar pentru a rezolva cateva situatii ale elevilor care se pregateau la "Luceafarul", Costica Toma era istovit. Nu vedea in fata decat patul, mai cu seama ca a doua zi trebuia s-o ia de la capat. Ar fi vrut sa-si arunce hainele in cuier, sa faca un dus si sa plece mai repede pe taramul viselor, dar de mult timp ceva il rodea. Trebuia neaparat sa ia legatura cu prietenul lui, Alecsandrescu. Timpul presa.
"Ioane, nu te tin mult, ca sunt frant, s-a auzit vocea lui Toma in aparat. Stii ca ti-am zis eu acum vreo luna ca am un pusti bun pe care nu trebuie sa-l scapi". Alecsandrescu avea mare incredere in ochiul fostului sau coleg din marea trupa a CCA. Nu se inselase nici cand il recomandase pe Iovan si Balint. Asa ca lua un pix si incepu sa noteze. "Cum zici ca-l cheama?". "Fi atent, ca nu-i usor! Be-lo-de-dici. Miodrag Belodedici". "Costele, tu glumesti? Ce nume-i asta?". "E sarb omule, de pe la Moldova Noua" "A, pustiul ala de joaca libero la tine, nu? Da, da, da, bun baiat". "Vino neaparat maine sa-l vezi. Avem un meci amical. Dar sa nu-ti faci alt program, ca daca-l pierzi pe asta faci o mare greseala. Dinamo si Craiova se intereseaza de el".
A doua zi, pe la 11, Alecsandrescu nu-si facuse inca aapritia la terenul din complexul "23 august", iar Toma statea ca pe ace. nu mai putea sa-l astepte, asa ca dadu drumul la joc. "Sfinxul" insa venise. Isi pusese in cap sa nu se arate, ca sa vada el daca, intr-adevar, liberoul sare in ochi. S-a asezat in spatele gardului, ascuns dupa un boschet inalt, si-a aprins tigara si a privit. Ce vedea era de-a dreptul incantator. Omul lui Costica era stapanul apararii sale. Mereu cu capul sus si cu pieptul in fata, pustiul de aproape 1,85 m parea ca joaca libero de cand lumea. Si dadea impresia ca nu facea nici un efort cand deposeda, cand alerga, cand pasa. Era ca o caprioara. "Cand va capata mai multa forta si dupa un sezon, doua de experienta in campionat pe asta nu-l mai scoate nimeni din echipa nationala". si-a spus atunci Alecsandrescu. dupa care a strivit mucul tigarii sub talpa si a plecat agale, spre bancile de rezerva.
"Acu' degeaba mai vii, ca s-a terminat meciul", l-a luat tare Toma, suparat ca nea Ion nu ajunsese la timp. "Stai linitit, prietene, am vazut tot meciul! Ai ochi, nu gluma. Dar, apropo, de unde l-ai pescuit si pe asta?". " Chiar ca l-am pus pescuit Ioane. Stii ca undita si minciogul sunt pasiunile mele. Cu gandul asta am si facut trialul ala de la Turnu Severin. Imi rezolvam si selectia si mai aruncam si eu batul in apa dupa vreun crapcean. Acolo l-am vazut pe pusti si l-am luat la Luceafarul". "Al cui e?", intreba repezit Alecsandrescu. "Asta-i poveste complicata, dar o rezolvi tu, ca la asta nu te intrece nimeni".

iulie 19, 2009

un altfel de Bucuresti!






Desi zilele astea nu prea e recomandabil sa iesi pe la niste ore in care te poti "topi" la propriu de caldura, eu mi-am facut curaj sa ma duc sa vizitez Arcul de Triumf, ok ce ati spune, ce e asa wow, se stie ca sunt un consumator de cultura si de istorie mai ales fervent si am profitat sa intru in interiorul acestui monument istoric pentru intreaga Romanie, nu numai pentru Bucuresti, pentru ca vizitarea acestui locas cultural se face odata la nu stiu cat timp, si e pacat sa nu o faci mai ales atunci cand nu ai fost niciodata.
Prima senzatie atunci cand intri este faptul ca ai sentimentul intoarcerii in timp, cand "micul Paris" insemna ceva pe harta Europei, mai ales in perioada interbelica, dar mai ales in perioada primului Razboi Mondial, poze de colectie, amintiri, lucruri care nu se mai gasesc decat in anumite arhive si care merita vazute, si va rog sa va documentati, inainte de a vedea pentru ca astfel cu siguranta o sa cascati de plictiseala, marile victorii romanesti de pe frontul razboiului, oamenii care au calauzit si obtinut victoriile cele mai importante pentru reintregirea neamului, le vedeti doar aici.

iulie 17, 2009

Dezamagit

Cand vad ca viata asta, trece pe langa mine mai ceva ca "sageata albastra" prin Gara de Nord imi vine sa imi i-au campii de suparare, de frustrare, de dezamagire si toate sentimentele astea care nu fac decat sa te distruga psihic. Da! Ma doare, ma doare sufletul, am o durere imensa in suflet, cand vad ca nu am cui spune o vorba buna, cand nu am de la cine primi un alint atunci cand te doare ceva, cand nu ai pe cine suna sa intrebi: "ce face iubita mea? Esti bine? Esti ok?", te doare cand te simti neputincios, atunci cand nu poti gasi vreun raspuns, de ce ti se intampla tie toate astea? care esti un model poate din punct de vedere moral, chiar m-am nascut un tip refuzat?, sau poate si la nastere era cat pe ce sa fiu refuzat, mai sti?!.
Nu vorbesc prostii, stiu cata suferinta am in inima, si stiu ca nimeni, nici un prieten de pe aceasta lumea nu ti-o poate lua, trebuie sa zambesti protocolar, sa faci pe altii sa zambeasca, dar sti ca oricat s-ar stradui cineva din anturajul tau, nu iti poate alunga singuratatea din inima. Vorbeste durerea din mine, nu mai vorbeste tipul vertical din mine, greselile gramaticale parca nu mai tin cont de mine, ma simt singur, intr-o lume in care, daca ai bani multi, daca esti un tip "cool", cu muschi, poti avea aproape orice femeie la picioare, de ce sa fie asa lumea cladita, chiar nici o fata nu mai tine cont si de calitatea morala a unui om, totul sa conteze la exterior? Se pare ca pentru multe persoane da, chiar daca nu o recunosc, stiu ca asa e. E un sentiment frustrant, sa te duci la o filmare, unde sunt in jur de 500 de persoane, printre care nu exagerez, aproape toti sa fie cu persoana iubita alaturi, sa-i vezi parca ca nu-i apasa nimic si ca sunt doar ei acolo in lumea lor, e frustrant sa vezi in metrou, fete frumoase care "flirteaza" cu "cocalari" frumosi, frumosi de ce? ca au un corp de invidiat, si te gandesti ca au cam tot ce isi doresc, iar tu alergi dupa o fericire efemera, care daca ea exista, stie sa se ascunda foarte bine de tine, sa fuga chiar. Sa traiesti mereu cu speranta, ca o sa fie bine, sa te uiti mereu, peste tot in speranta ca poate apare acea persoana care sa iti aduca soarele in suflet, fie si daca te pleci sa cumperi paine, te uiti, incerci sa observi o sclipire, o aureola, orice poate sa iti atraga atentia si sa iti hraneasca speranta de mai bine. Nu doresc nimanui niciodata, sa fie refuzat de destin, si sa traiasca doar cu speranta, si sa se simta frustrat ca nu stie de ce i se intampla toate acestea. Imi vine sa urlu de durere, sa plang, sa ma scufund in intuneric, sa uit de tot, nu inteleg de ce sunt refuzat si ocolit, oare ce pacate platesc? Sau ale cui?....

Specialistul penaltyurilor!

Campionatul a continuat cu o noua victorie, 2-1 la Arad cu UTA lui Duckadam, meci in care Ralea a punctat de douri ori. Pentru prima oara linia de mijloc a Stelei a fost Balint - T.Stoica - Iordanescu - Majearu, dupa ce Gaboaja ajunsese in unele meciuri chiar fundas lateral, iar Miti jucase numai extrema dreapta. In Ghencea, ASA Tirgu Mures a venit fara Boloni si a plecat invinsa cu 4-1, Balint, Stoica, Majearu si Ralea fiind autorii golurilor. Militarii amenintau podiumul, cu atat mai mult cu cat, la Craiova, obtinusera un egal. Un 1-1 smuls mai degraba de Universitatea, daca ne gandim ca, dupa ce Balint deschisese scorul, Camataru egalase abia in ultimul minut de joc. Urma insa eternul derby cu Dinamo, iar infrangerea cu 2-1 a spart capitalul de moral al trupei lui Cernaianu si a lichidat practic sansele de a prinde o cupa europeana. Dar cum in orice rau este si un bine, acesta s-a numit Majearu. In debutul meciului, Bumbescu l-a faultat pe Ralea in careu, iar Ion Igna a dictat penalty . Cum Iordanescu era in tribuna cu piciorul in ghips, nimeni nu se inghesuia sa bata. Atunci Miti si-a luat inima-n dinti, a pus mingea pe var si l-a invins pe Moraru. Din acel moment, aproape de fiecare data cand s-a aflat pe teren, Majearu a fost desemnat executantul penaltyurilor.
Din tot ce a urmat, un sir de rezultate contradictorii, n-ar mai fi de retinut prea multe. Un 1-1 acasa cu Timisoara, un 0-1 la Targoviste, un 4-1 cu Clujul, un 0-2 la Petrosani, cu Jiul, un 1-1 pe Ghencea cu Sportul, ultimele doua meciuri confirmand cautarile in prima trupa a Stelei, de vreme ce contra "minerilor" Balint a fost fundas dreapta, iar in urmatoarea partida a evoluat atacant central?! Victoriile cu 2-1 in fata Brasovului si Constantei si esecul de la Pitesti, 0-1, au clasat in final Steaua pe locul 6 si l-au propulsatpe Iordanescu in postura de golgeter al campionatului, cu 20 de reusite. La ultimele doua izbanzi, doi jucatori ai oaspetilor au fost trecuti cu majuscule in caseta meciurilor: Lacatus de la Brasov si Petcu de la Constanta, ultimul inscriind "un gol de Mundial", cum avea sa-l catalogheze Constantin Alexe in "Sportul" de a doua zi. Aproape instantaneu, in agenda lui Alecsandrescu cele doua nume au fost notate in rubrica de obiective de cucerit. La prezent insa, "Sfinxul" isi trecuse deja in panoplie un trofeu scump.

iulie 14, 2009

Continuarea agoniei

Steaua a fost cea mai grabita echipa a anului 1982. La reunirea de pe 6 ianuarie au mai aparut doua nume noi. Atacul era considerat marea problema, de vreme ce principalul marcator al echipei era un mijlocas, si aici s-au adus intariri. Ralea, de la FC Arges, si Barbu, de la CSM Sfantu Gheorghe, s-au alaturat lotului condus de Constantin Cernaianu. Alecsandrescu a aranjat un stagiu de pregatire la prietenul lui, Jean Padureanu, la Bistrita, dupa care echipa a plecat la un turneu in Creta.
Returul a inceput la Vilcea cu un 0-0, care echilibra situatia la "adevar", si a continuat cu o victorie in fata Bacaului, rapus de cele doua reusite ale lui Iordanescu. Prima din centrarea lui Barbu, a doua din cea a lui Majearu. Firul s-a rupt, iar in etapa a treia, cand Corvinul a invins cu 1-0, printr-un gol al lui Dubinciuc, care a transformat un penalty "realizat" de Balint, dar a fost reinnodat pe terenul Progresului, unde Iordanescu si Ion Gheorghe, au semnat in partida urmatoare , cu Oltul in Ghencea, au mai castigat doua puncte. A fost meciul in care Barbu a dat un recital de driblinguri in fata tribunei oficiale, Iordanescu a deschis scorul dintr-o lovitura libera executata magistral si tot el l-a invins pe bravul portar Nedea, in minutul 89, reluand cu capul o centrare a aceluiasi Barbu. Intre timp, Iordache gafase monumental, scapand in poarta, printre picioare, balonul venit din capul chel al unuia, Piturca. Steaua urcase pe locul 5, la un punct de Oltul lui Halagian si la 3 de treapta de bronz pe care se afla Corvinul. Sperantele europene inflorisera iar, cu atat mai mult cu cat peste 3 zile urma "optimea" de Cupa cu FC Arges. La Targoviste insa, pitestenii au invins cu 1-0, gol Turcu, minutul 78, si teoria lui Alecsandrescu cu traditia trofeului cazuse. Pentru nea Ion jocurile erau facute. La doua zile dupa eliminarea din Cupa, intr-un interviu luat de Paul Slavescu, "Sfinxul" lasa sa se inteleaga ca pentru el conteaza doar viitorul. "Vom face o selectie fara precedent, iar intr-un an se vor vedea primele roade".

iulie 12, 2009

Etimologiile numelor!

Chiar va recomand dictionarul, macar sa il rasfoiti ca este foarte interesant, eu l-am descoperit intamplator, dar avand mai multe surse, am reusit sa pun cap la cap, sensul si etimologia multor nume asezate in ordine alfabetica, folosite de oameni, de la cele mai vechi timpuri, inclusiv pana in zilele noastre:

A

ABEL [ebraica] hebel = respiratie

ADAM [ebraica] om; [asiriana] adamu = a face; [ebraica] adam = a fi rosu; [ebraica] adamah = pamant.

ADELA [germana] adal = nobil

ADELAIDA [germana] Adalheidis: adal = nobil + heid = fel, tip.

ADELINA Varianta a numelui Adela.

ADINA [ebraica] delicat, subtire.

ADOLF [germana] Adalwolf = lup nobil

ADRIA Forma a numelui din Adriana

ADRIAN Provine din Hadrianus = din Hadria, oras din Nordul Italiei.

AGATA [greaca] agathos = bun

AGLAIA [greaca] splendoare, frumusete

AGNES [greaca] hagnos = cast

AGNETA Provine din numele Agnes.

AHMED [araba] de incredere

AIMÉE [franceza] iubit

ALAN [bretona] pietricica sau frumos

ALBERT [germana] Adalbrecht = nobilime stralucita

ALEXANDRU [greaca] Alexandros = aparatorul; alexein = a apara, a veni in ajutor.

ALFONS [germana] gata de lupta

ALFRED [engleza veche] elf = spiridus + red = sfat

ALI [araba] sublim, elevat.

ALICE [franceza] Forma scurta a numelui Adelais, ce provine din Adelaida.

ALIN [romana] Varianta romaneasca a lui Alan.

ALINA [araba] nobil

AMALIA [germana] amal = munca

AMANDA [latina] amando = indragit

AMBRA [araba] chihlimbar, auriu

AMELIA Forma a numelor Amalia sau Emilia

AMZA [araba] hamuza = puternic, sigur

ANA [ebraica] channah = favoare, mila

ANABELLA Combinatie a numelor Ana si Bella.

ANAMARIA Combinatie a numelor Ana si Maria.

ANASTASIE / ANASTASIA [greaca] anastasios = inviere

ANATOL [greaca] anatole = rasarit

ANCA [romana] Forma a numelui Ana

ANDRA Forma a numelui Andreea.

ANDREI [greaca] provine din Andreas, aner = al omului

ANDROMEDA [greaca] a te gandi la un om

ANEMONA [greaca] anemos = vant

ANETA Forma a numelui Ana

ANGELA [greaca] angelos = mesager

ANITA Forma a numelui Ana.

ANTON/ANTONELA [greaca] anthos = floare

ANTIGONA [greaca] anti = impotriva + gone = nastere

AFRODITA [greaca] aparut din spuma

APOLLO/APOLONIA [greaca] apelo = putere sau apollumi = a distruge

ARETA [greaca] arete = virtute

ARIADNA [greaca] cel mai sfant: ari = cel mai, adnos = sfant

ARINA Varianta ruseasca a numeui Irina.

ARISTIDE [greaca] cel mai bun fel: aristos = cel mai bun + eidos = fel

ARCADIE [greaca] arktos = urs

ARMAND [germana] on inarmat. Varianta franceza a numelui german Herman: heri = arma + man = om

ARNOLD [germana] putere de vultur. Compus din elementele arn = vultur + wald = putere

ARPAD [maghiara] samanta

ARTHUR [celtica] art = urs + viros = om

ASTRID [norvegiana] Varianta moderna a numelui Astrith: ass = zeu + fríðr = frumos

ATANASIE [greaca] athanasios = nemuritor: a = negatie + thanatos = moarte

ATENA [greaca] ather = ascutit + aine = rugaciune

ATTILA [gotic] atta = tata

AUGUST/AUGUSTIN [latina] augere = a creste, mare, venerabil

AURA = aura (lumina distincta)

AUREL / AURELIAN [latina] aureus = aurit

AURORA [latina] zori de zi

AVRAM [ebraica] hamon = tatal celor multi

B

BALINT [maghiara] Varianta a numelui Valentin

BALTAZAR [feniciana] protejati-l pe rege

BAPTIST [greaca] baphein = a scufunda, botez

BARBARA [greaca] barbaros = strain

BARTHOLOMEU [ebraica] brazdat

BEATRICE Varianta numelui Beatrix

BEATRIX [latina] calator

BENEDICT [latina] binecuvantat

BERNARD [germana] bern = urs + hard = curajos, puternic

BERTA [germana] beraht = faimos, stralucit

BERTOLD [germana] inteleptul conducator; beraht = stralucit + wald = putere

BIANCA [italiana] alb

BOGDAN [slava] dar de la Dumnezeu; bog = Dumnezeu + dan = dar

BORIS Forma scurta a numelui Borislav; [turca] scurt sau lup.

BRAD [engleza] board = larg, mare

BRIAN [celta] bruaich = deal sau bri = puternic

BRIGIT [irlandeza] inalta zeita

C

CALISTRAT [greaca] armata frumoasa; kallos = frumos + stratos = armata

CARL/CARLA Varianta a numelui Carol

CATRINA Varianta a numelui Ecaterina

CAMELIA [latina] enorias

CARINA [greaca] mic si drag

CARMEN [spaniola] carmen = cantec

CAROL/CAROLINA [germana] om; [engleza] colind

CAZIMIR [slava] a distruge pacea; kazic = a distruge + mir = pace

CASANDRA [greaca] kekasmai = a straluci + aner = om

CASIAN/CASIANA [latina] cassus = gol

CATALIN/CATALINA Varianta a numelui Ecaterina

CECILIA [latina] caecus = orb

CELESTINA [latina] calelestis = ceresc

CELINA Varianta a numelui Selena sau prescurtare de la Marcelina

CELINE Prescurtare a numelui Marcelina

CEZAR / CEZARA / CEZARINA [latina] caesaries = pletos

CHRIS Prescurtare a numelui Cristopher sau Cristian

CRISTIAN/CRISTINA [latina] crestin

CRISTOFER [greaca] Purtandu-l pe Hristos; Christos = Heistos + pherein = a purta.

CIPRIAN [latina] din Cipru

CLARA [latina] clarus = clar, luminos

CLAUDIU [latina] claudus = schiop

CLEMENT [latina] Clemens = mila, compasiune

CLEOPATRA [greaca] Gloria tatalui; kleos = glorie + patros = al tatalui

CONSTANTIN / CONSTANTINA / CONSTANTA [latina] Constans = constant, stabil

CONSUELA [spaniola] consolare

CORA [greaca] Varianta a numelui Corina

CORINA [greaca] kore = fecioara

CORNEL / CORNELIA [latina] cornu = corn

COSMA / COSMIN / COSMINA [greaca] kosmos = ordine, decenta

D

DACIA / DACIANA [latina] din Dacia

DAMIAN [greaca] daman = a domestici

DAN / DANA Prescurtare a numelui Daniel

DANIEL / DANIELA [ebraica] El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu

DAFNE [greaca] dafin, laur

DARIA Varianta din persana, Dârayavahush: dâraya = a poseda + vahu = bine

DAVID [ebraica] iubit, indragit

DELIA [greaca] din Delos, o insula greceasca

DELICIA [latina] deliciae = deliciu, placere

DALILA [ebraic] delicat

DEMOSTENE [greaca] vigoarea poprului; demou = al poporului + sthenos = vigoare, putere

DENIS Varianta a numelui Dionisie

DESDEMONA [greaca] dysdaimon = fara noroc

DESIDERIU [latina] desiderium = a dori

DESPINA [greaca] amanta, iubita

DIANA dues = divin, ceresc

DINA [greaca] puternic

DITA [ceha] dar scump

DIONISIE [greaca] Dios = al lui Dumnezeu + Nysa = numele unui munte

DOINA [romana] cantec romanesc

DOMINIC / DOMNICA [latina] Dominicus = al domnului

DORA Prescurtare de la Teodora

DORIN / DORINA [greaca] doros = dar; [franceza] auriu

DOROTHEA [latina] Dorotheos = darul lui Dumnezeul doron = dar + theos = Dumnezeu

DORU [romana] dor

DRAGAN Varianta a numelui Dragomir

DRAGOMIR [slava] valoros si pasnic; dorogo = valoros, de pret + mir = pace

DRAGOS Varianta a numelui Dragomir

DUMITRU [greaca] pamantul mama; de = pamant + meter = mama

E

ECATERINA [greaca] katharos = pur; hekateros = amandoi sau de la numele zeitei Hecate

EDGAR [engleza] ead = bogat, bine cuvantat + gar = sulita

EDITH [nordic] dar scump

EDMOND [engleza] ead = bogat, binecuvantat + mund = protector

EDUARD [engleza] ead = bogat, binecuvantat + weard = garda, aparator

ELEONORA [germana] Varianta a numelui Elena; [greaca] lumina

ELENA [greaca] helene = torta, foc sau selene = luna

ELIANA [greaca] helios = soare

ELISABETA [ebraica] Elisheba = Dumnezeu in juramantul meu

ELIZA - Varianta a numelui Elisabeta

ELLA [germana] ali = altul

ELVIRA [germana] Totul e adevarat; al = tot + wer = adevarat

EMANUEL [ebraica] Dumnezeu este cu noi

EMERIC [germana] reguli de munca

EMIL / EMILIA / EMILIAN [latina] aemulus = rival

EMMA [germana] ermen = intreg, universal

EMANOIL Varianta a numelui Emanuel

ERIC / ERICA [norvegiana] ei = vesnic + rikr = conducator

ERNEST [germana] eornost = seriozitate, onestitate

ESMERALDA [spaniola] smarald

ESTELA [franceza] stella = star

EUGEN / EUGENIA [greaca] eugenes = bine nascut; eu - bun + genes = nascut

EUFROSINA [greaca] bucurie

EUSEBIU [greaca] eusebes = pios

EVE [ebraica] chavah = a respira sau chayah = a trai

EVELINA [latina] avis - pasare

F

FABIAN - [latina] faba = fasole

FELIX / FELICIA [latina] de succes, norocos

FERDINAND [germana] fardi = calatorie + nand = gata, pregatit

FILIP [greaca] philos = prieten + hippos = cal

FIONA [galeza] alb

FLAVIA / FLAVIUS / FLAVIAN [latina] auriu sau blond; flavus = galben

FLORA / FLOAREA / FLORICA [latina] flos = floare

FLORENTA / FLORENTIN / FLORENTINA [latina] florens = prosper, infloritor

FLORIAN / FLORIN [latina] flos = floare

FRANCISC [latina] Franciscus = francez

FREDERIC / FREDERICA [gerImana] frid = pace + ric = conducator, putere

G

GABRIEL / GABRIELA [ebraica] Gabriyel = omul puternic al lui Dumnezeu

GÁSPÁR [maghiara] Provine de la numele rocii Jasp [persana] trezorier

GAVRIL - Varianta a numelui Gabriel

GENOVEVA [galeza] femeie din trib

GHENADIE - [greaca] gennadas = nobil, generos

GEORGE [greaca] georgos = fermier, lucrator al pamantului; ge = pamant + ergon = munca

GERALD [germana] stapanul sulitelor; ger = sulita + wald = putere

GERARD [germana] ger = sulita + hard = puternic, curajos

GERTRUDE [germana] sulita puterii; ger = sulita + þruþ = putere

GILBERT [germana] garantie straluciuta; gisel = garantie, angajament + beraht = luminos

GILDA [germana] gild = sacrificiu

GIL [latina] caprita

GINA Varianta a numelui Georgiana; [japoneza] argintiu

GIOCONDA [latina] Jucunda = fericit

GISELLE [germana] garantie

GIULIA Varianta a numelui Iulia

GIUSEPPE - Varianta italiana a numelui Iacob

GLORIA [latina] glorie

GORAN [slava] muntean

GRATIAN [latina] gratus = gratie

GRIGORE [greaca] gregoros = atent

GRETA Varianta a numelui Margareta

GYULA [maghiara] Varianta a numelui Iuliu

GYURI [maghiara] Varianta a numelui Gheorghe

H

HARALD [scandinava] Varianta a numelui Harold

HAROLD [engleza] conducatorul ostii; here = armata + weald "= conducator

HARIETA - Provine de la numele Henry

HASAN [araba] bun, frumos; hasuna = a fi bun

HECTOR [greaca] echein = a poseda, a avea

HEIDI Varianta elvetiana a numelui Adelaida

HELGA [norvegiana] heilagr = prosper, de succes

HELIODOR [greaca] Heliodoros = darul Soarelui

HELMUT [germana] helm = casca + muot = minte

HENRY [germana] Heimerich = stapanul casei; heim = casa + ric = putere

HERBERT [germana] heri = armata + beraht = stralucit

HERMES [greaca] stalpi de piatra

HILDEGARD [germana] hild = lupta + gard = incercuire

HORATIU [latina] hora = ora

HORTENSIA [latina] hortus = gradina

HUSSEIN - Varianta a numelui Hassan

I

IACOB [ebraica] Ya'aqob - inlocuitor

IANCU [romana] Varianta a numelui Ion

IBOLYA [maghiara] violeta

IDA [germana] id = munca, lucru

IGNATIU [latina] ignis - foc

ILDIKÓ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Hilda. [germana] hild = lupta

ILEANA [romana] Varianta a numelui Elena

ILIE / ILINCA [ebraica] Eliyahu = Dumnezeul meu este Yahweh

ILONA [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Elena

IMRE [maghiara] Varianta magjiara a numelui Emeric

INGRID [norvegiana] Ing este frumoasa (Ing era numele unei zeitati nordice)

INOCENTIU - [latina] innocens = nevinovat

IOACHIM [ebraica] stabilit de Dumnezeu

IOLANDA [franceza] Violante = violet

ION /IOAN / IOANA [ebraica] Yochanan = Dumnezeu este milos

IOSIF [ebraica] Cel care va adauga

IRIMIA - [ebraica] Yirmeyahu = Dumnezeu s-a ridicat

IRINA [greaca] eirene = pace

IRIS [greaca] curcubeu

ISAC [ebraica] Yitschaq = cel care rade

ISABELA [ebraica] fiica lui Baal. varianta a numelui Elisabeta

ISOLDA [galeza] frumos

IUDITH [ebraica] Yehudit = femeie din Iudeea

IULIA / IULIU / IULIAN / IULIANA / JULIETA [greaca] oulos = barbos

IUSTIN / IUSTINA [latina] just, drept

IVAN - Varianta slava a numelui Ion

L

LADISLAU - Varianta a numelui Vladislav

LALA [slava] lalea

LARISA [greaca] lerisai = cetate, citadela

LÁSZLÓ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Vladislav

LAURA /LAURENTIU [latina] Laurus = lauri

LENA - Varianta a numelui Elena

LEO [latina] leu

LEON [greaca] leu

LEONARD [germana] leu curajos; leon = leu + hard = curajos

LEONIDA [greaca] leon = leu

LEONTIN / LEONTINA [latina] Varianta a numelui Leo

LEOPOLD [germana] liut "= popor + bald = oindraznet

LETITIA [latina] bucurie, fericire

LIDIA [greaca] din Lidia, o regiune din Asia Mica

LILIANA [latina] lilium = crin

LINDA [spaniola] frumoasa

LISA - Varianta a numelui Elisabeta

LIVIA [latina] liveo = a invidia sau lividus = invidios

LOLITA [spaniola] varianta a numelui Lola

LORENA -Varianta a numelui Laura

LUBOMIR [slava] lub = dragoste + mir = pace

LUCA [greaca] Loukas = din Lucania, o regiune din Italia

LUCIA / LUCIAN [latina] lux = lumina

LUDMILA [slava] in favoarea poporului; lud = popor + mil = mila, favoare

LUDOVIC [germana] Hludwig = luptator de seama; hlud = faima + wig - luptator

LUMINITA [romana] lumina

M

MACARIE [greaca] makaros = binecuvantat

MADALINA Varianta a numelui Magdalena

MAGDA Varianta a numelui Magdalena

MAGDALENA Din Magdala (un sat din Galileea)

MAHOMED [araba] hamida = a lauda

MAIA [latina] mare

MANOLE Varianta a numelui Emanuel

MANUEL / MANUELA Varianta a numelui Emanuel

MARA [ebraica] amar; [maghiara] Varianta numelui Maria

MARC [latina] Mars = zeul Marte

MARCEL Varianta a numelui Marc

MARGARETA [greaca] margaritar, perla

MARGO / MARGOT Varianta a numelui Margareta

MARIA / MARICA / MARITZA [ebraica] mare de amaraciune, [egipteana] iubit

MARIANA / MARIAN Combinatie intre Maria si Ana

MARILENA Combinatie intre Maria si Elena

MARIN [latina] marinus = al marii

MARIUS [latina] Mars = zeul Marte

MARLENE Combinatie intre Maria si Magdalena

MARTA [ebraica] stapana casei, doamna

MARTIN [latina] Mars = zeul Marte

MATEI [ebraica] Mattithyahu = dar de la Dumnezeu

MATILDA [germana] maht = pitere + hild = lupta

MAURA [galeza] mór = mare; [latina] brunet

MAX Prescurtare de la Maximilian

MAXIMILIAN [latina] maximus = cel mai mare

MEDEEA [greaca] a pondera sau istet

MELANIA [greaca] melaina = negru, intunecat

MELISA [greaca] albina

MERCEDES [spaniola] compasiune, mila

MICA Prescurtare de la Mihaela

MIHAI / MIHAIL / MIHAELA [ebraica] Miyka'el = Cine este ca Dumnezeu?

MILENA [slava] mil = mila

MIMI Prescurtare de la Maria

MINERVA [latina] inteligenta

MIRA [sanscrita] prosper; [latina] myrra = mir

MIRABELA [latina] mirabilis = minunat

MIRANDA [latina] mirandus = minunat, admirabil

MIRCEA [slav] mir = pace

MIRELA [provensala] mirar = a admira

N

NADIA - Varianta a numelui rusesc Nadejda = speranta; [araba] primul

NADINE - Varianta a numelui Nadia

NANA [japoneza] mar

NAOMI [ebraica] No'omi = neplacut

NAPOLEON [germana] Nibelungen = copiii cetii

NARCIS / NARCISA [greaca] narke = somn, amortit

NASTASIA - Varianta a numelui Anastasia

NATALIA [latina] Natalia = Ziua de Craciun

NAZARIE [latin] Nazarius, = din Nazareth

NICOLAE [greaca] victoria poporului: nike = victorie + laos = popor

NICODIM [greaca] victoria poporului nike = victorie + demos = popor

NIKITA [latina] Aniketos = invincibil

NONA [latina] Al noualea

NORA - Varianta a numelui Eleonora

O

OANA - Varianta a numelui Ioana

OCTAVIAN [latina] al optulea

ODETTE [germana] od = noroc, avere

OFELIA [greaca] ophelos = ajutor

OLEG / OLGA [norvegiana] heilagr - prosper. Varianta ruseasca a numelui Helga

OLIMPIA [greaca] Olympus = muntele zeilor

OLIVER / OLIVIA [germana] Alfihar = armata de spiridusi; [latina] oliva = maslin

ORESTE [greaca] orestais = muntean

ORLANDO - Varianta a numelui Roland

OSCAR [galeza] os = cerb + cara = iubit lover; [engleza veche] os = bun + gar = sulita

OTTO [germana] od = noroc, avere

OVIDIU [latina] ovis = oaie

P

PAMELA [greaca] o dulceata; pan = tot + meli = miere

PARTENIE [greaca] parthenos = fecioara

PASCAL [latina] Pascha = Paste

PATRICIA / PATRICIU / PATRICK [latina] Patricius = nobil, aristocrat

PAUL [latina] paulus = mic, umil

PAVEL - Varianta slava a numelui Paul

PEPE - Prescurtare spaniola a numelui Iosif

PETRU / PETRONELA [greaca] petros = piatra

POLIXENIA [greaca] polloi = multi + xenoi = straini

R

RADA, RADU, RADOVAN [slav] rad = fericit

RADOMIL [slav] rad = fericit + mil = mila

RADOSLAV [slav] rad = fericit + slav = slava, glorie

RAISA [greaca] rhaion = mai relaxat; [idis] = trandafir

RAMON / RAMONA - Varianta catalana a nunelui Raymond

RANDOLF [germana] rand = muchie + wulf = lup

RAFAEL [ebraica] Repha'el = Dumnezeu a vindecat

RAUL - Varianta spaniola a numelui Randolf

RAYMOND [germana] Reginmund: ragin = sfat + mund = protector

RAZVAN - Varianta a numelui Radovan. Nume adus din India de catre tigani, insemnand "aducator de vesti bune". [rus] razvati = a cauta un sens, un inteles

RENATA [latina] renascut

RENÉ - Varianta franceza a numelui Renata

REYNOLD [germana] Reginold; ragin = sfat + wald "= putere

RICHARD [germana] ric = putere + hard = curajos

ROBERT [germana] hrod = faima + beraht = stralucitor

ROBIN - Varianta a numelui Robert

RODICA [slav] rod = fertil, rodnic

ROGER [germana] hrod = faima + ger = sulita

ROLAND [germana] hrod = faima + land = pamant

ROMEO [latina] trecator prin Roma

ROSA [latina] trandafir

ROSALIA [latina] trandafir

ROSALINDA [germana] hros = cal + linde = bland; [latina] trandafir frumos

ROXANA [persana] zori de zi

RUDOLF [germania] hrod = faima + wulf = lup

RUPERT - Varianta a numelui Robert

RUXANDRA - Varianta a numelui Roxana

S

SABINA [latina] locuitoare a unei regiuni centrale din Italia

SABRINA [galeza] Severn - rau din tara Galilor

SALOMEA [ebraica] shalom = pace

SAMANTA - Varianta a nunelui Samuel; [ebraica] ascultator

SAMSON [ebraica] Shimshon = soare

SAMUEL [ebraica] Shemu'el = numele lui Dumnzeu sau "Dumnezeu a auzit"

SANDA / SANDRA / SANDU / SASHA - Prescurtare de la Alexandra/Alexandru

SAUL [ebraica] Sha'ul = cerut, solicitat

SEBASTIAN [latina] din Sebastia, un oras din Asia Mica; [greaca] sebastos = venerabil

SELENA [greaca] Luna

SEPTIMIU [latina] al saptelea

SERAFINA [ebraica] seraphim - de foc

SERENA [latina] senin, linistit

SERGIU [latin ] servitor

SEVER / SEVERIN [latina] dur, autoritar

SIDONIA [latina] din Sidon, un oras fenician

SIGISMUND / SIGMUND [germana] sige = victorie mund = protector

SILVESTRU [latina] padurean

SILVIA [latina] silva = lemn, padure

SIMION / SIMON / SIMONA [ebraica] Shim'on = a asculta

SOFIA [greaca] intelepciune

SOLOMON [ebraica] shalom = pace

SONIA - Varianta a numelui Sofia

SOFRONIE [greaca] sophron = auto-control

SORIN / SORINA [romana] soare. Nume tipic romanesc

SOREL [germana] acru

SPIRIDON [latina] spiritus = spirit

STAMATE [greaca] stamato = a opri, stop

STAN / STANISLAV [slav] stan = guvernare, putere + slav = slava

STEFAN / STEFANIA [greaca] stephanos = coroana

STELA [romana] stea

STELIAN [greaca] stylos = stalp

SUZANA [ebraica] shushan = crin, trandafir

SVETLANA [slav] svet = lumina

T

TAMARA [ebraica] date din palma

TEMISTOCLE [greaca] themistokles = gloria legii: themistos = al legii + kleos = putere, glorie

TEODOR / TEODORA [greaca] Theodoros = dar de la Dumnezeu : theos = zeu + doron = dar

TEOFIL [greaca] prieten al lui Dumnezeu; theos = Dumnezeu + philos = prieten

TEREZA [greaca] theros = vara sau therizein = a strange roadele

TEODOSIE [greaca] theos = zeu + dosis = daruit

TIBERIU / TIBOR [latina] de la Tibru, raul ce trece prin Roma

TIMOTEI [greaca] timan = a onora + theos = Dumnezeu

TITUS [latina] titulus = titlu de onoare

TITZIAN / TITZIANA - Varianta a numelui Titus

TOMA [ebraica] Te'oma = geaman

TRISTAN [celtic] Drystan: drest = rascoala, tumult; [latina] tristus = trist

TUDOR [celtic] Teutorigos = conducatorul poporului

V

VADIM Varianta a numelui Vladimir

VALENTIN / VALENTINA [latina] valens = puternic, viguros

VALERIA / VALERIU / VALERIAN [latina] valere = a fi puternic

VALTER [germana] wald = conducator + heri = armata

VANDA [slav] calatorie

VARVARA Varianta a numelui Barbara

VASILE [greaca] basileus = rege

VERA [rusa] credinta [latina] verus = adevar

VERONA Numele unui oras din Italiua

VERONICA [greaca] Pherenike = a aduce victoria: pherein = a aduce + nike = victorie; [latina] Vera icon = imagine reala

VESPASIAN [latina] vesper = vest sau seara vespa = viespe

VICTOR [latina] victorie

VINCENT [latina] vincere = a cuceri

VIOLA / VIOLETA [latina] violet

VIOREL / VIORICA [romana] de la numele florii viorea

VIRGIL Nume roman de familie

VIRGINIA [latina] virgo = virgina, fecioara

VITALIE [latina] vitalis = vital, al vietii

VIVIANA [latina] vivus = viu

VLAD [slav] volod = putere

VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir = pace

X

XENIA [greaca] ospitalitate

W

WILHELM / WILLIAM [germana] wil = vointa, dorinta + helm = protectie

WOLFGANG [germana] wulf = lup + gang = cale

Y

YURI Varianta ruseasca a numelui George

YVONNE [germana] arc

Z

ZAHARIA [ebraica] Zekaryah = Dumnezeu isi aminteste

ZENOVIA [greaca] Viata lu Dumnezeu: Zeno = dumnezeu + bios = viata

ZINAIDA [greaca] Zenais = derivat din Zeus = Dumnezeu

ZOE [greaca] viata

ZOLTÁN [greaca] provine din zoe = viata; [turca] sult