Un meci ce a avut toate condimentele posibile pentru a fi considerat din alta galaxie s-a terminat la fel ca in ultimele intalniri: patetic!
Desi cei mai mari virtuozi ai balonului au reusit sa ne incante cu o prestatie pe masura, meciul s-a sfarsit apoteotic cu "dirijorul" Realului in rolul negativ principal. Gestul de a il lovi pe "Tito" Vilanova face parte deja dintr-o lista lunga plina de "arogante" pe care Mourinho "conducatorul suprem al sporturilor de contact" il face de cand a venit in Spania cu speranta desarta ca suprematia Barcelonei va fi spulberata.
Acesta a ales calea cea mai birjareasca pentru a distruge aceasta suprematie: mai intai prin atacuri mai mult sau mai putin voalate, ironii ieftine, "armarea" proprilor elevi cu diverse procedee "artistice" ce nu au legatura cu fotbalul, si gestul care a distrus definitiv orice urma de moralitate, daca portughezul o mai detinea, este gestul prin care vroia sa arate ca Messi si Dani Alves "miros" a nespalati.
Desigur ca cei doi "put" de un pur talent o stie toata lumea, probabil ca nici Jose nu mai detine dubii dupa acest meci, dar nu vi se pare cunoscut acest gest de mahala? nu degeaba "specialul" este prieten bun cu un alt mare "special" al impresariatului romanesc Giovanni Becali, un veritabil detinator de "flegme" si gesturi de proasta crestere cu predilectie la adresa jurnalistilor Grigorie Cartianu si "Manolo" Terzian.
Cine se aseamana, se aduna, nu degeaba suntem plini de proverbe cand e vorba de firea umana. Purtarea celor de la Madrid are si circumstante atenunante, cand prinzi Barcelona in cel mai slab moment posibil si nu reusesti sa o bati, frustrarea atinge cote paroxistice, daca nu acum, atunci cand? in luna noiembrie cand catalanii sunt in deplinatatea fortelor si a formei fizice?
Pe de alta parte e de plans situatia paradoxala la care a ajuns un club ca Real Madrid, plin de merite sportive dar ramas cu o gaura neagra imensa dupa pierderea "galacticilor" Zidane & Co. care a ajuns sa "cerseasca" castigarea trofeelor prin orice mijloc posibil, luand la carma sa un om lipsit de scrupule si care isi prezinta fiecare realizare doar in interes personal.
Diferenta dintre antrenorii celor doua mari rivale este filosofia si caracterul acestora, daca Pep va ramane in istorie ca un ideolog al filosofiei clubului sau, Jose va ramane doar un simplu "vanator" de trofee la echipele unde a activat. Spiritul de a apartine unei comunitati, unei stari de spirit ii este necunoscuta lui Mourinho care va pleca candva de la Madrid fara urme de regret, asta va trebui sa inteleaga fanii acestui club, fara a avea sentimente pornite din adancul inimii pentru respectiva echipa, un antrenor nu va putea castiga dragostea si respectul suporterilor niciodata. Doar prin bani si prin legatura unui contract nu inseamna ca faci parte deja din istorie, acest loc, trebuie sa il castigi, de cele mai multe ori cu pretul de a fi umil si muncitor, etape peste care antrenorul portughez sare cu nonsalanta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu