A League of Their Own”. Partea a II-a: “La Masia”

La cativa kilometri de terenurile de antrenament, in umbra enormului stadion Camp Nou, se afla o incantatoare resedinta din secolul 18. Construita in anul 1702 si mai degraba inghesuita in mijlocului zgomotului constant dintr-unul din cele mai aglomerate cartiere ale orasului, este cunoscuta ca “La Masia”.

FC Barcelona a transformat aceasta constructie intr-o “pensiune de familie” in 1979 pentru a-i caza pe baietii mai mari care urmeaza programul academiei de tineret. Persoanele din afara nu au in general acces aici, casa fiind vazuta ca un loc privat unde este hranit viitorul clubului si unde fotbalul este in “loco parentis”.

De la varsta de 13 sau 14 ani, baietii care locuiesc in afara orasului sunt cazati aici, lasandu-si aproape total destinele sa fie modelate de club si asigurandu-se ca antrenamentele nu sunt perturbate de drumuri obositoare intre casa si terenurile de joc. In mod normal, baietii de 14 ani se antreneaza sase ore pe saptamana si disputa un meci de 90 de minute.

Mai important decat antrenamentele, acest aranjament permite clubului sa se implice nu doar in dezvoltarea aptitudinilor strict fotbalistice ale baiatului, dar si in ceea ce priveste stilul de viata si educatia, impregnandu-i virtutiile unei alimentatii sanatoase si unui program regulat de somn. Baieti traiesc, dorm si mananca impreuna in La Masia: dormitoarele sunt comune, iar sala de mese este una uriasa, cu candelabre. Isi fac temele intr-o biblioteca spatioasa si au o sala de jocuri pentru timpul liber unde pot juca table football, biliard sau pe PlayStation.

Din exterior poate parea mai degraba un hostel, dar tipul acesta de educatie este cvasinecunoscut majoritatii cluburilor din Premier League, niciunul neavand o academie rezidentiala de dimensiunile La Masiei.

In fiecare dimineata, baietii sunt dusi cu autobuzul la cele mai bune scoli din oras. Importanta terminarii studiilor este o conditie impusa de club, desi cursurile sunt predate in catalana, o limba care la inceput este nefamiliara celor care vin din alte regiuni. Elevii se intorc la ora doua dupa-amiaza de la scoala pentru masa de pranz si siesta, se antreneaza de la 5 la 6.30, apoi isi fac lectiile cu ajutorul unor tutori special platiti de club. Dupa cina au la dispozitie timp liber pentru relaxare si distractie, apoi merg la culcare.

“Ii invatam pe tineri sa devina oameni buni, cu un stil de viata sanatos care sa le asigure un trai lipsit de griji de-a lungul vietii”, explica Albert Capellas, coordonatorul programului de tineret. “Este foarte important pentru noi ca baietii sa aiba respect unul penru altul. Trebuie sa creasca intr-un spirit sanatos si sa devina gentlemeni adevarati”.

Nu este nicio surpriza ca unii, mai cu seama marii rivali de la Real Madrid, resimt o oarecare automultumire la clubul FC Barcelona, pentru ca inclusiv antrenorii de aici par sa aiba un avantaj moral. “Cand joaca meciuri in diverse competitii, incercam sa le impunem tinerilor nostri trei obiective”, explica Capellas. “In primul rand, trebuie sa fie echipa mai sportiva, sa comita mai putine faulturi si agresivitatea sa ramana in parametrii fair-play-ului. Apoi trebuie sa incerce sa isi apropie victoria gratie unui joc bun, mai creativ decat al adversarilor, bazat pe atac. In cele din urma, obiectivul este sa fie in avantaj pe tabela la finalul meciului. Dar nu vrem sa castigam daca primele doua conditii nu au fost indeplinite”.

Portarul lui Liverpool, Pepe Reina, a venit sa locuiasca in “La Masia” la varsta de 13 ani. “Se spune ca acolo nu cresti doar ca fotbalist, ci sa ca om. Este adevarat”, spune el. “Inveti sa-i respecti pe ceilalti si sa iti accentuezi propriile calitati. Eu personal m-am maturizat mai repede acolo”.

Exista numeroase sacrificii care trebuie facute. Pentru baietii de 13 ani, rapiti din sanul familiilor, experienta poate fi uneori dura. Mijlocasul lui Everton, Mikel Arteta, a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Reina in “La Masia” si a trebuit sa isi lase in urma parintii si cei cinci frati pentru a-si construi cariera la varsta de 15 ani, “Imi lipseau parintii si fratii enorm si erau multe nopti in care nu puteam sa adorm din cauza dorului de casa”, explica el.

Iniesta a ajuns in La Masia la 12 ani datorita talentului sau exceptional, venind din oraselul Fuentealbilla din centrul Spaniei. Antrenorii isi amintesc si acum despartirile pline de dramatism dintre el si parintii sai, Jose Antonio si Maria, cand acestia plecau duminica seara spre casa dupa ce isi petrecusera weekendul alaturi de viitorul superstar.

“Era foarte apropiat de familie si fiecare despartire devenea o mini-drama, weekend de weekend”, rememoreaza Albert Benaiges, antrenorul care a fost ca un tata pentru tanarul Iniesta. “Andres plangea mult si a petrecut mult timp la mine acasa, astfel ca mama mea mereu il tachineaza acum de cate ori il vede zambind, amintindu-si de cata suferinta a fost nevoie in copilarie pentru a ajunge aici”.

Cand suferinta devenea greu de suportat, in sprijinul jucatorilor venea intotdeauna argumentul cel mai vizibil care sa le dea putere sa continue: “Vedeai stadionul Camp Nou chiar peste drum”, isi aminteste Iniesta. “Aveai in permanenta in minte imaginea sa si unicul scop era acela de a ajunge sa joci acolo”.

Experientele intense traite la varste fragede creeaza legaturi pe viata. Printre colegii de generatie ai lui Pep Guardiola, actualul tehnician care a ajuns si el in La Masia la 13 ani, se numara Tito Vilanova si Aureli Altmira, care acum sunt asistentii tehnicianului la club.

Acest lucru este recunoscut si de Cesc Fabregas, jucatorul lui Arsenal, care a venit in La Masia la 15 ani pentru a evita drumul zilnic dus-intors intre terenurile de antrenament si casa sa din Arenys de Mar [localitate catalana situata la aproximativ o ora de Barcelona]. “Anul petrecut acolo a fost cel mai frumos din viata mea si mi-am facut multi prieteni pe care ii voi avea pentru totdeauna”, isi aminteste el. Printre ei era un jucator argentinian de o schioapa care in primele zile a stat ghemuit intr-un colt si nu a vorbit cu nimeni. Numele sau: Leo Messi.

“La Masia este o familie, spune Capellas. “Avem multa grija de acesti copii care traiesc departe de parinti. Avem grija sa petrecem impreuna fiecare sarbatoare precum Craciunul sau fiecare aniversare exact ca in sanul familiei”…

VA URMA

sursa: The Daily Mail

A League of Their Own” – Partea I

Este o dimineata insorita la Barcelona, pe terenurile de antrenament din complexul sportiv Joan Gamper unde suprafetele de joc sunt marginite din trei parti de picioarele de munte ale Pirineilor, iar conturul este completat de o autostrada cu sase benzi mai putin inspiranta. Parinti imbracati elegant, purtand ochelari de soare Ray-Ban, s-au strans sa urmareasca cu totala implicare un meci de fotbal sapte-contra-sapte.
Va Adri!” (”Hai, Adri!”) striga o mama in catalana spre un pusti de opt ani (dar care arata cu un an mai tanar) care printr-un artificiu tehnic tocmai isi depasise adversarul direct cu un cap mai inalt, inainte sa concretizeze faza cu un sut incantator. Imediat coechipierii la fel de scunzi vin sa salute reusita colegului lor, dar adevaratul entuziasm este in tribuna, in randul parintilor. Pe teren, jucatorii se intorc deja spre centrul terenului, fara sa para impresionati de propria performanta de a marca un gol.

Este ceea ce acesti pusti sunt invatati sa faca: se misca gratios ca niste adevarati balerini pe teren, creandu-si spatii ca sa primeasca mingea si o paseaza imediat spre un coechipier care urmeaza acelasi ritual. Echipa adversa, FC Viladecans, este deja victima, pentru ca desi a reusit sa limiteze proportiile scorului la 4-1, arareori i-a fost permis in repriza secunda sa atinga mingea.

Toti cei care au vazut cum FC Barcelona a demontat-o pe Manchester United in finala Ligii Campionilor de anul trecut sau pe Arsenal la inceputul acestei luni gratie unui joc activ de pase sunt probabil familiarizati cu acest stil. Dupa cum l-a descris Theo Walcott cu amuzament, “a fost ca si cum cineva avea comenzile de la un Playstation si muta jucatorii pe teren”.

Dupa ce arbitrul a pus capat suferintei celor de la FC Viladecans, baietii victoriosi isi strang mainile intr-un mod delicios si totusi oarecum bizar, apoi se indreapta spre grupul de parinti pe care il aplauda de la distanta si il saluta cu mainile ridicate deasupra capului, exact la fel cum idolii lor de la seniori isi saluta cei 90.000 de fani care umplu etapa de etapa stadionul Camp Nou.

Totusi, nu a venit inca momentul pentru ca parintii sa isi imbratiseze copiii. Ei se intorc la antrenor pentru cateva concluzii dupa meci, apoi urmeaza interviurile acordate jurnalistilor. Sunt doi comentatori care au transmis meciul pe site-ul clubului si trei camere de televiziune pentru ceea ce pare un meci de rutina…

Abia dupa ce au strans materialul sportiv, s-au intors in vestiar pentru dus si pentru a se schimba, le este permis sa se intoarca la parinti. Transformarea este socanta: dintrodata au devenit copii normali de opt ani, care zburda de colo-colo imbracati aiuristic, se joaca si au propriul umor. In 10 ani, doi sau trei dintre acesti baietei vor castiga intr-un an mai multi bani decat majoritatea oamnilor se asteapta sa o faca intr-o viata… Aceasta este elita.

Acesti baieti, imbracati ceva mai devreme in faimosul echipament blaugrana, fac parte din cea mai de succes linie de productie de jucatori world-class din lume. Ceea ce am vazut a fost meciul de duminica dimineata al echipei de opt ani a academiei de fotbal a clubului FC Barcelona, numita poetic in spaniola “La Cantera” (cariera).

Sa fii invitat sa joci in La Cantera este o mare oportunitate in viata. Nu cu mult timp in urma, cand FIFA a nominalizat cei mai buni cinci jucatori din lume, trei dintre ei erau produse ale acestei academii: Andres Iniesta, Leo Messi si Xavi.

Cesc Fabregas, marele star al lui Arsenal si unul dintre cei mai talentati jucatori din Premier League, este de asemenea crescut aici, dar “rapit” de scouterii englezi la varsta de 16 ani. Pep Reina – goalkeeperul de mare talent al lui Liverpool – sau Mikel Arteta – mijlocasul lui Everton – sunt deja veterani. Iar actualul tehnician al clubului, Pep Guardiola, unul dintre cei mai fini mijlocasi ai perioadei sale, provine de asemenea din aceasta academie, la fel ca si asistentii sai. Este o fabrica de jucatori world-class, iar in aceasta perioada este intr-un moment de top.

Totusi scopul academiei este ca modeleze valorile acestor copii in toate aspectele vietii, nu doar pe plan fotbalistic, o abordare izvorata din zicala iezuita “Give me the boy and I will give you the man”.

Barcelona este fara indoiala cel mai bun club de fotbal la ora actuala. Anul trecut a cucerit toate trofeele pentru care a jucat, sase la numar, inclusiv titlul de campioana a Spaniei, Campionatul Mondial al Cluburilor si finala Ligii Campionilor dupa o finala memorabila la Roma in care formidabila trupa a lui Manchester United a parut ridiculizata la stadiul unei adunaturi de pusti. Totusi, mai remarcabil decat numarul trofeelor este faptul ca din echipa care a inceput meciul cu Manchester United, sapte jucatori erau produsi la Cantera: portarul Victor Valdes, fundasii Carles Puyol si Gerard Pique, mijlocasii Sergio Busquets, Xavi si Iniesta si atacantul Lionel Messi, nimeni altul decat cel care recent a punctat de patru ori in poarta lui Arsenal si care este considerat cel mai bun jucator din lume. Multi dintre ei vor reprezenta Spania la apropiata editie a Campionatului Mondial si sunt principalii favoriti la castigarea trofeului. Paradoxal, poate ca cel mai mare obstacol intre ei si titlul mondial va fi coechipierul Messi, considerat de multi urmasul de drept al lui Maradona si jucatorul care poate face diferenta in favoarea Argentinei in aceasta vara.

Intr-o perioada in care transferul lui Cristiano Ronaldo in valoarea de 80 de milioane de lire sterline de la Manchester United la Real Madrid a ocupat paginile ziarelor si cluburile continentale se dau in vant dupa jucatori de 16 ani, Barcelona a venit ca o contrapondere in lumea fotbalului. In timp ce cluburile britanice s-au inglodat in ultima decada in datorii pentru a aduce staruri sau au “rapit” juniori (cazul Fabregas), Barcelona si-a cladit din propria academie o echipa redutabila, scotand bani in afara clubului doar pentru a umple unele goluri…

sursa: The Daily Mail