Lucruri uitate in "sertarul" cu durere

Nu stiu de ce mai vorbesc cand nu mai sunt in stare sa ma tin de cuvant, mi-e din ce in ce mai greu sa mai tin aici totul parca imi scapa de sub control amintirile si nimic nu mai e l fel, se apropie sfarsitul de an, ar trebui sa ma bucur sau nu? nici una nici alta, si acum imi pun aceeasi dorinta de Craciun, si o sa ma rog la Dumnezeu sa nu ma ocoleasca, dar simt ca o fac degeaba, sunt confuz total, m-a apucat o melancolie crunta, nu m-ai ma lovit de mult, am reusit sa cobor la realitate pt ceva vreme nu o mai facusem de mult, iata ca am reusit, simt ca nici sfaristul acestui an nu va fi diferit si s-ar putea nici anul care sta sa inceapa, inca caut ceea ce nu gasesc deloc, inca alerg dupa iluzii si miraje, inca mai ma hranesc cu sperante, speranta ca intr-o zi totul va fi bine!
Am citit dintr-o agenda de a mea din 2005, aveam acolo consemnat niste lucruri care la aceea data imi doream sa scap si traiam cu speranta de mai bine, iata ca in curand vine 2010 si acelasi lucru observ ca se intampla, aceiasi oameni care iti spun "o sa fie bine ai rabdare" iata ca se implinesc 5 ani de rabdari, sperante, bucurii si tristeti, nici macar nu stiu unde ma aflu pe drum, ma indrept spre adevar si iubire sau ma indrept spre pierzanie si durere....viitorul va spune totul!

Melancolie de vara !

Scriu aceasta postare cu putin timp inainte de a ma apuca sa invat un pic pentru examenul de maine, examen care de bine, de rau mai ridica cat de cat plafonul intamplarilor banale din aceste zile, mi-am amintit deunazi de niste lucruri foarte frumoase intamplate undeva in trecutul meu indepartat si sti de ce spun asta? acum parca ar fi niste intamplari cu monstri, balauri ba chiar zane raportate la viata de astazi parca mai gri ca niciodata.
Spun asta din postura omului care nu il mai impresioneaza nici o "jucarie" din prezent si care isi priveste cu mandrie trecutul, ba chiar anii mei de aur, ani cu care nu o sa mai ma intalnesc vreodata din pacate ! Lumea parea altfel, oamenii pareau mai calzi, ca sa obtii ceva pretios iti trebuia categoric mult mai multa munca de lamurire si odata ce obtineai stiai sigur ca era meritul tau in totalitate, acum insa e altceva "smecheria" o gasesti sub formele cel mai hidoase la orice colt de strada, copii de prin cartier si-au uitat de mult identitatea, se cred smecheri" bazati ce sa mai ! parca cu trecerea anilor oamenii au uitat de valoarea lor in societate....nimeni nu se intindea pana nu ii permitea plapuma, dar dintr-odata totul a devenit schimbator, superficial, relatiile inter-umane au devenit superficiale....de ce oare? imi amintesc acum 4-5 ani cum plecam de acasa sa ma intalnesc cu prietenii mei si credeti-ma o faceam stand mereu cu gandul la ora de plecare, nerabdator nestiind cu ce isi umple mai mult timpul, nu cu "statul pe mess sau pe hi5", facand cele mai banale lucruri posibile dar care sentimental insemnau enorm: sa joci fotbal in celebra "sticlarie" din zona, sa stai de vorba cu amicii la o "samanta" in cupola, cate amintiri frumoase, si ce petreceri monstruoase puneam la cale, ceva de vis !
Retraiesc vremea primei iubiri, era frumoasa, era deosebita....si totul se intampla acum niscaiva ani, zici ca ieri s-a intamplat, ieri era lumea altfel, astazi parca am trai intr-o alta dimensiune, grupul meu de prieteni era cel mai nebun din cartier, am avut parte de toate intamplarile "de aur" ale adolescentei unui om ce va purta mereu un respect acelor vremuri si acelor oameni ce m-au ajutat sa traiesc lumea de basm de atunci avand parte de iubiri, tradari, iluzii si deziluzii toate intr-o perioada de sfarsit de Generala imbinate cu sfarsitul de liceu, nu regret nimic de atunci, ma bucur ca s-au intamplat ! asa ca colegii care imi cititi postul e timpul sa trecem un pic la "actiune" si sa ne pregatim de examen, pana una alta e bine sa reflectati si e bun subiect de meditatie, sa va ganditi, de ce totul se schimba de la zi la zi, din minut in minut, din secunda in secunda?