Revin stelistii!

In ciuda primenirii permanente a lotului, Steaua se adancea in acelasi traseu al mediocritatii. Nici in turul campionatului 1982-1983 nu a insemnat mai mult decat o curba oscilanta intre locul 3, ocupat dupa runda a 15-a, si pozitia a opta consemnata chiar la debut. Intrata, cu mai bine de un an in urma, pe mana antrenorului Constantin Cernaianu, cel care reusise sa castige campionatul cu Petrolul Ploiesti si Universitatea Craiova, Steaua n-a facut saltul asteptat. Asa ca, imediat dupa incheierea primei parti a campionatului, ministrul Olteanu si-a iesit din pepeni. "Tovarase Aurel, astia ne fac de ras, nu se mai poate, trebuie sa facem ceva". Avizat de rezultatele modeste ale echipei, care, ca de obicei, avea ca obiective Cupa si campionatul, comandantul clubului se astepta ca, din zi in zi, generalul sa izbucneasca. Chiar se mira ca explodase asa de tarziu. Se sfatuise si cu Ion Alecsandrescu si ajunsesera la concluzia ca langa Cernaianu sa fie adus Gheorghe Constantin. Propunerea a fost acceptata de sef.
"Profesorul" era o legenda vie a clubului. In cei 15 ani ca jucator la Steaua castigase 4 campionate si tot atatea Cupe. De trei ori la rand, intre 1960 si 1962, fusese golgeterul intrecerii interne, iar dupa incheierea activitatii se ocupase in doua randuri de pregatirea chipei. Mai intai in perioada '72-'74, iar apoi intre 1978 si 1981, ultimul mandat coincizand si cu cel din urma trofeu cucerit de militari, Cupa Romaniei, in vara lui 1979. Simtind ca la acea ora nu se putea mai mult si avand o oferta tentanta de la Politehnica Iasi, colonelul Gheorghe Constantin a cerut aprobarea clubului pentru a fi detasat in Copou, iar dupa un an in Divizia B cu trupa lui Romila si Simionas a reusit promovarea. Acum, el era din nou chemat la ordin in Ghencea.
"Constantine, trebuie sa vii inapoi!". Vocea ministrului imbracase in tonuri grele biroul de la "Orizont". "E nevoie de tine sa-l ajuti pe Cernaianu sa scoata echipa din impasul asta". Cand fusese chemat de Ion Aurel la discutie, Constantin banuise ca i se va propune postul, dar nici prin gand nu-i trecuse ca asta insemna sa devina secundul lui Cernaianu. "Tovarase general, nu pot sa accept. Ce sa fac eu langa el? Cernaianu e antrenor principal, are ideile lui, nu pot sa ma bag eu". "Nu poti, zici? Dar cand ai venit sa te rogi de noi sa te lasam la Iasi ai putut nu? Cand ai vrut tu, noi te-am inteles, iar acum zici ca nu poti?". Compromisul facut in urma cu doi ani de antrenor cantarea acum enorm. Practic, "Profesorul" nu mai putea sa joace tare. Si a acceptat.