iunie 27, 2009

Primul pas!

O buna bucata de vreme, trebile tarii nu l-au lasat pe Olteanu sa se aplece asupra sportului. In plus, avea si o strangere de inima pentru simplul fapt ca, efectiv, nu-i placea. Dar vorba aruncata de seful statului il macina. Asa ca, la vreo jumatate de an dupa intrevederea de la Neptun, ministrul puse mana pe telefon si ceru legatura la predecesorul sau in functie. "Tovarase Coman, Olteanu va deranjeaza". Spuneti, tovarase ministru, cu ce va pot fi de folos?". "As vrea sa purtam o discutie. N-are nici o legatura cu armata, ci cu sportul". "Daca-i vorba de asta, cu cea mai mare placere. Va astept la mine in birou".
In dupa-amiaza aceleiasi zile, ministrul intra in cladirea Comitetului Central. Urca pana la etajul 6 iar in fata biroului superiorului sau isi trase sufletul, batu si-i ceru sefului de cabinet sa-l anunte. Imediat usa capitonata se dadu la o parte, iar in pragul ei aparu un barbat nu inalt, dar bine facut, cu alura de sportiv, inceput de chelie si fata joviala. "Poftiti, tovarase Olteanu, va asteptam!"
Daca tot era acolo, ministrul deschise discutia cu cateva probleme strict de armata, dupa care incepu sa sarjeze. "Tovarase Coman, spuneti-mi si mie, chiar asa de interesat de fotbal este tovarasul Ceausescu?". Coman se lasa mai bine in scaun si-si dezveli un zambet strengaresc. "Domne, ii place. Pe deasupra este stelist, ca doar e echipa armatei, dar de aici si pana la ce probabil ca gandesti dumneata e cale lunga. La cata treaba are, nu-i sta lui gandul la fotbal. Poate o sa-ti mai arunce cand si cand cate o vorba, dar stai linistit ca n-are nici o treaba. Acu' vreo doi ani, era la Snagov, intr-o duminica. A iesit cu yachtul pe lac si, dupa pranz a ascultat etapa la radio. Steaua pierduse un meci la scor, 4-1 daca nu ma insel. A doua zi dimineata, cand m-a vazut, m-a intrebat ce am de gand cu echipa aia ca nu mai bate pe nimeni. Dar dupa aia si-a vazut de treaba. N-are el timp, domne, de din astea".
Olteanu parca mai auzise intrebarea misterioasa cu "echipa aia". Orgolios, nu i-a spus lui Coman de intalnirea de la Neptun, dar a continuat sa se intereseze si sa-si inunde mintea cu notite. Nu-i placea sa fie prins "in defect" si de aceea, chiar daca primise asigurari de la actualul secretar al CC ca implicarea sefului statului se rezuma la intrebari nevinovate, Olteanu incepea sa-si creioneze un plan de lupta. Nu a putut insa sa arunce urmatoarea intrebare ca, starnit, Coman l-a intrerupt. "Stai sa-ti mai spun una. Promovase Scornicestiul in Divizia A si urma sa joace cu noi. Inainte cu vreo doua zile de meci, intr-o pauza de sedinta de Comitet Politic, a venit la mine si mi-a spus: " Ma, sa nu cumva sa-i iertati pe aia! Sa-i bateti, ai auzit?!". S-a intamplat insa nu doar sa-i batem, ci sa le dam vreo sase goluri. Luni dimineata iar ne-am intalnit. Radea. " Ba, chiar ati luat-o in serios. Voi nu i-ati batut p-aia, i-ati omorat!". Sa sti insa ca la nivelul reprezentarii internationale ii pasa de sportivii romani. Vrea sa fie cei mai buni si noi aici trebuie sa actionam".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu